Paradoxurile ocupării, punct slab al economiei românești

De Marin Pana | 7.8.2014 .

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani s-a situat în T1 din 2014 la 64,2%, cu aproape șase procente sub ținta europeană de 70%, stabilită în cadrul Strategiei Europa 2020.

România prezintă cea mai redusă rată de ocupare a femeilor și a doua ca diferență față de ocuparea bărbaților în context regional.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

România se află pe un loc codaș în regiune, regiune în care doar Cehia îndeplinește în prezent criteriul de ocupare stabilit ca țintă pentru finalul acestui deceniu. Ceea ce ne trage în jos este rata de ocupare foarte scăzută a femeilor, cea mai redusă dintre țările prezentate de INS și nu cea a bărbaților, aflată la mai puțin de două puncte procentuale de situația înregistrată pe ansamblul UE 28.

De reținut, România este țara din Uniunea Europeană în care ocuparea a scăzut cel mai mult după anul 2000. În plus, atunci, indicatorul de referință în materie se situa la 70,5%, adică arata îndeplinirea obiectivului stabilit pentru anul 2020 la nivelul UE. În deceniul trecut, statele UE au avansat de la 66,5% la 68,6%, în timp ce noi am mers în sens invers.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1.374 la mie, în creștere față de nivelul de 1.367 la mie înregistrat în urmă cu 12 luni. Valorile peste medie s-au înrăutățit atât în cazul femeilor (de la 1.734 la mie la 1.775 la mie) cât și pentru mediul rural (de la 1.396 la mie la 1.424 la mie).

(Citiți și:”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Sunt date care arată clar unde trebuie lucrat și pe ce segmente ar trebui create locuri de muncă pentru ca eficiența la nivel social și din punct de vedere al limitării redistribuirii rezultatelor economice să fie maximă. Nu atât în orașe și nu atât pentru bărbați ( deși sunt necesare și acolo) cât în mediul rural și pentru femei.

Paradoxal, însă, datele INS arată că ecartul dintre cele două rate ale şomajului înregistrat după criteriile Biroului Internațional al Muncii a fost de 2 puncte procentuale (8,1% pentru bărbaţi faţă de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 2,4 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, faţă de 5,9% pentru mediul rural).

Se poate observa foarte ușor cum aceste date se bat cap în cap cu raportul de dependență. Realitatea susținerii prin taxele și impozitele de la cei fiscalizați și înregistrați diferă net de cea a raportărilor făcute pe baza bunului plac al unora, de a se duce sau NU să îndeplinească formalitățile și de a figura în evidența statisticii oficiale ca persoane fără ocupație până își găsesc un loc de muncă.

Sunt date care atestă situația foarte dificilă din perspectiva asigurării unui nivel de trai decent pentru populație. Cei care lucrează trebuie să suporte niveluri foarte mari de taxare pentru a susține protecția socială, care se vrea de nivel european dar este departe de cerințe. Cei care investesc se confruntă cu costuri ridicate artificial ale forței de muncă.

(Citiți și: ”INS: Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi – peste 30% din populaţia ocupată, în 2013”)

De aici rezultă expandarea cazurilor de ocolire a plății taxelor și munca la negru, cauzate de costurile tot mai mari de oportunitate în privința ocupării legale unui loc de muncă, mai ales la nivelurile salariale minime majorate sistematic în ultimii ani. Este clar că munca taxată și declarată devine tot mai puțin dezirabilă iar măsurile luate de stat în ultimii ani au accentuat acest fenomen.

De aceea, poate că ar fi necesară o diferențiere mult mai netă a ajutorelor date de stat către cei care figurează oficial cu venituri mici. Precum și înregistrarea strictă ( sub sancțiuni substanțiale) a realității de fapt și nu pe baza tentativelor de a obține de la stat (a se citi de la alți cetățeni care lucrează cinstit) de venituri nu tocmai sau deloc cuvenite.

Altminteri, am continua cronicizarea unei colectări reduse la bugetul general consolidat prin raportare la PIB ( undeva spre 30%), cu efecte asupra deficitului bugetar și a deturnării resurselor dinspre dezvoltare spre supraviețuire. Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri și cere resurse din partea de solidaritate.

Problema cea mare : tinerii

Dar ceea ce îngrijorează încă și mai mult decât prezentul este lipsa de perspectivă.

Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani este extrem de redusă și se află pe un trend scăzător.

Este un semnal de alarmă, mascat deocamdată de eforturile generației de mijloc, a cărei rată de ocupare a crescut cu peste două puncte procentuale în ultimul an ( de la 73,3% la 75,7%).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Consecințele se văd deja la nivelul psihologiei colective, unde s-au cristalizat ziceri de tipul ”cine lucrează nu are timp să facă bani”

(Citiți și: ”Eurostat: România – cea mai severă discrepanță între generații pe piața muncii”)

Valorizarea muncii, stimularea creării de locuri de muncă ceva mai bine plătite (nu la nivelul minim pe economie, unde se regăsesc aproape un sfert din salariați) în condițiile unei taxări mai ponderate sunt soluțiile pentru a atenua și a inversa trendul periculos pe care ne-am înscris în ultimii ani.

Publicat la data de 7.8.2014 .

Un raspuns

  1. horia
    8.8.2014, 11:32 am

    Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri si cere resurse din partea de solidaritate!? Mai gogonata nici ca se putea.Realitatea,viata de zi cu zi,ne demonstraza in fiecare zi ca o persoana “valida”,cum vad ca am ajuns sa fim numiti cei care facem pe sclavii,aduce oricum venituri la BUGETUL VOSTRU ca al tarii nu se vede,iar de cerut asazise “resurse din partea solidaritatii”,nu mai cer bietii oameni ca sau saturat de sistemul de camata legalizata .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română