Paradoxurile ocupării, punct slab al economiei românești

De Marin Pana | 7.8.2014 .

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani s-a situat în T1 din 2014 la 64,2%, cu aproape șase procente sub ținta europeană de 70%, stabilită în cadrul Strategiei Europa 2020.

România prezintă cea mai redusă rată de ocupare a femeilor și a doua ca diferență față de ocuparea bărbaților în context regional.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

România se află pe un loc codaș în regiune, regiune în care doar Cehia îndeplinește în prezent criteriul de ocupare stabilit ca țintă pentru finalul acestui deceniu. Ceea ce ne trage în jos este rata de ocupare foarte scăzută a femeilor, cea mai redusă dintre țările prezentate de INS și nu cea a bărbaților, aflată la mai puțin de două puncte procentuale de situația înregistrată pe ansamblul UE 28.

De reținut, România este țara din Uniunea Europeană în care ocuparea a scăzut cel mai mult după anul 2000. În plus, atunci, indicatorul de referință în materie se situa la 70,5%, adică arata îndeplinirea obiectivului stabilit pentru anul 2020 la nivelul UE. În deceniul trecut, statele UE au avansat de la 66,5% la 68,6%, în timp ce noi am mers în sens invers.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1.374 la mie, în creștere față de nivelul de 1.367 la mie înregistrat în urmă cu 12 luni. Valorile peste medie s-au înrăutățit atât în cazul femeilor (de la 1.734 la mie la 1.775 la mie) cât și pentru mediul rural (de la 1.396 la mie la 1.424 la mie).

(Citiți și:”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Sunt date care arată clar unde trebuie lucrat și pe ce segmente ar trebui create locuri de muncă pentru ca eficiența la nivel social și din punct de vedere al limitării redistribuirii rezultatelor economice să fie maximă. Nu atât în orașe și nu atât pentru bărbați ( deși sunt necesare și acolo) cât în mediul rural și pentru femei.

Paradoxal, însă, datele INS arată că ecartul dintre cele două rate ale şomajului înregistrat după criteriile Biroului Internațional al Muncii a fost de 2 puncte procentuale (8,1% pentru bărbaţi faţă de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 2,4 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, faţă de 5,9% pentru mediul rural).

Se poate observa foarte ușor cum aceste date se bat cap în cap cu raportul de dependență. Realitatea susținerii prin taxele și impozitele de la cei fiscalizați și înregistrați diferă net de cea a raportărilor făcute pe baza bunului plac al unora, de a se duce sau NU să îndeplinească formalitățile și de a figura în evidența statisticii oficiale ca persoane fără ocupație până își găsesc un loc de muncă.

Sunt date care atestă situația foarte dificilă din perspectiva asigurării unui nivel de trai decent pentru populație. Cei care lucrează trebuie să suporte niveluri foarte mari de taxare pentru a susține protecția socială, care se vrea de nivel european dar este departe de cerințe. Cei care investesc se confruntă cu costuri ridicate artificial ale forței de muncă.

(Citiți și: ”INS: Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi – peste 30% din populaţia ocupată, în 2013”)

De aici rezultă expandarea cazurilor de ocolire a plății taxelor și munca la negru, cauzate de costurile tot mai mari de oportunitate în privința ocupării legale unui loc de muncă, mai ales la nivelurile salariale minime majorate sistematic în ultimii ani. Este clar că munca taxată și declarată devine tot mai puțin dezirabilă iar măsurile luate de stat în ultimii ani au accentuat acest fenomen.

De aceea, poate că ar fi necesară o diferențiere mult mai netă a ajutorelor date de stat către cei care figurează oficial cu venituri mici. Precum și înregistrarea strictă ( sub sancțiuni substanțiale) a realității de fapt și nu pe baza tentativelor de a obține de la stat (a se citi de la alți cetățeni care lucrează cinstit) de venituri nu tocmai sau deloc cuvenite.

Altminteri, am continua cronicizarea unei colectări reduse la bugetul general consolidat prin raportare la PIB ( undeva spre 30%), cu efecte asupra deficitului bugetar și a deturnării resurselor dinspre dezvoltare spre supraviețuire. Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri și cere resurse din partea de solidaritate.

Problema cea mare : tinerii

Dar ceea ce îngrijorează încă și mai mult decât prezentul este lipsa de perspectivă.

Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani este extrem de redusă și se află pe un trend scăzător.

Este un semnal de alarmă, mascat deocamdată de eforturile generației de mijloc, a cărei rată de ocupare a crescut cu peste două puncte procentuale în ultimul an ( de la 73,3% la 75,7%).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Consecințele se văd deja la nivelul psihologiei colective, unde s-au cristalizat ziceri de tipul ”cine lucrează nu are timp să facă bani”

(Citiți și: ”Eurostat: România – cea mai severă discrepanță între generații pe piața muncii”)

Valorizarea muncii, stimularea creării de locuri de muncă ceva mai bine plătite (nu la nivelul minim pe economie, unde se regăsesc aproape un sfert din salariați) în condițiile unei taxări mai ponderate sunt soluțiile pentru a atenua și a inversa trendul periculos pe care ne-am înscris în ultimii ani.

Publicat la data de 7.8.2014 .

Un raspuns

  1. horia
    8.8.2014, 11:32 am

    Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri si cere resurse din partea de solidaritate!? Mai gogonata nici ca se putea.Realitatea,viata de zi cu zi,ne demonstraza in fiecare zi ca o persoana “valida”,cum vad ca am ajuns sa fim numiti cei care facem pe sclavii,aduce oricum venituri la BUGETUL VOSTRU ca al tarii nu se vede,iar de cerut asazise “resurse din partea solidaritatii”,nu mai cer bietii oameni ca sau saturat de sistemul de camata legalizata .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română