Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Paradoxurile ocupării, punct slab al economiei românești

de Marin Pana 7.8.2014

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani s-a situat în T1 din 2014 la 64,2%, cu aproape șase procente sub ținta europeană de 70%, stabilită în cadrul Strategiei Europa 2020.

România prezintă cea mai redusă rată de ocupare a femeilor și a doua ca diferență față de ocuparea bărbaților în context regional.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

România se află pe un loc codaș în regiune, regiune în care doar Cehia îndeplinește în prezent criteriul de ocupare stabilit ca țintă pentru finalul acestui deceniu. Ceea ce ne trage în jos este rata de ocupare foarte scăzută a femeilor, cea mai redusă dintre țările prezentate de INS și nu cea a bărbaților, aflată la mai puțin de două puncte procentuale de situația înregistrată pe ansamblul UE 28.

De reținut, România este țara din Uniunea Europeană în care ocuparea a scăzut cel mai mult după anul 2000. În plus, atunci, indicatorul de referință în materie se situa la 70,5%, adică arata îndeplinirea obiectivului stabilit pentru anul 2020 la nivelul UE. În deceniul trecut, statele UE au avansat de la 66,5% la 68,6%, în timp ce noi am mers în sens invers.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1.374 la mie, în creștere față de nivelul de 1.367 la mie înregistrat în urmă cu 12 luni. Valorile peste medie s-au înrăutățit atât în cazul femeilor (de la 1.734 la mie la 1.775 la mie) cât și pentru mediul rural (de la 1.396 la mie la 1.424 la mie).

(Citiți și:”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Sunt date care arată clar unde trebuie lucrat și pe ce segmente ar trebui create locuri de muncă pentru ca eficiența la nivel social și din punct de vedere al limitării redistribuirii rezultatelor economice să fie maximă. Nu atât în orașe și nu atât pentru bărbați ( deși sunt necesare și acolo) cât în mediul rural și pentru femei.

Paradoxal, însă, datele INS arată că ecartul dintre cele două rate ale şomajului înregistrat după criteriile Biroului Internațional al Muncii a fost de 2 puncte procentuale (8,1% pentru bărbaţi faţă de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 2,4 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, faţă de 5,9% pentru mediul rural).

Se poate observa foarte ușor cum aceste date se bat cap în cap cu raportul de dependență. Realitatea susținerii prin taxele și impozitele de la cei fiscalizați și înregistrați diferă net de cea a raportărilor făcute pe baza bunului plac al unora, de a se duce sau NU să îndeplinească formalitățile și de a figura în evidența statisticii oficiale ca persoane fără ocupație până își găsesc un loc de muncă.

Sunt date care atestă situația foarte dificilă din perspectiva asigurării unui nivel de trai decent pentru populație. Cei care lucrează trebuie să suporte niveluri foarte mari de taxare pentru a susține protecția socială, care se vrea de nivel european dar este departe de cerințe. Cei care investesc se confruntă cu costuri ridicate artificial ale forței de muncă.

(Citiți și: ”INS: Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi – peste 30% din populaţia ocupată, în 2013”)

De aici rezultă expandarea cazurilor de ocolire a plății taxelor și munca la negru, cauzate de costurile tot mai mari de oportunitate în privința ocupării legale unui loc de muncă, mai ales la nivelurile salariale minime majorate sistematic în ultimii ani. Este clar că munca taxată și declarată devine tot mai puțin dezirabilă iar măsurile luate de stat în ultimii ani au accentuat acest fenomen.

De aceea, poate că ar fi necesară o diferențiere mult mai netă a ajutorelor date de stat către cei care figurează oficial cu venituri mici. Precum și înregistrarea strictă ( sub sancțiuni substanțiale) a realității de fapt și nu pe baza tentativelor de a obține de la stat (a se citi de la alți cetățeni care lucrează cinstit) de venituri nu tocmai sau deloc cuvenite.

Altminteri, am continua cronicizarea unei colectări reduse la bugetul general consolidat prin raportare la PIB ( undeva spre 30%), cu efecte asupra deficitului bugetar și a deturnării resurselor dinspre dezvoltare spre supraviețuire. Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri și cere resurse din partea de solidaritate.

Problema cea mare : tinerii

Dar ceea ce îngrijorează încă și mai mult decât prezentul este lipsa de perspectivă.

Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani este extrem de redusă și se află pe un trend scăzător.

Este un semnal de alarmă, mascat deocamdată de eforturile generației de mijloc, a cărei rată de ocupare a crescut cu peste două puncte procentuale în ultimul an ( de la 73,3% la 75,7%).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Consecințele se văd deja la nivelul psihologiei colective, unde s-au cristalizat ziceri de tipul ”cine lucrează nu are timp să facă bani”

(Citiți și: ”Eurostat: România – cea mai severă discrepanță între generații pe piața muncii”)

Valorizarea muncii, stimularea creării de locuri de muncă ceva mai bine plătite (nu la nivelul minim pe economie, unde se regăsesc aproape un sfert din salariați) în condițiile unei taxări mai ponderate sunt soluțiile pentru a atenua și a inversa trendul periculos pe care ne-am înscris în ultimii ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2014

Un raspuns

  1. horia
    8.8.2014, 11:32 am

    Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri si cere resurse din partea de solidaritate!? Mai gogonata nici ca se putea.Realitatea,viata de zi cu zi,ne demonstraza in fiecare zi ca o persoana “valida”,cum vad ca am ajuns sa fim numiti cei care facem pe sclavii,aduce oricum venituri la BUGETUL VOSTRU ca al tarii nu se vede,iar de cerut asazise “resurse din partea solidaritatii”,nu mai cer bietii oameni ca sau saturat de sistemul de camata legalizata .

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult