Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

de Marin Pana | 11.9.2016 .

Digital CameraO analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi.

România figurează în prima jumătate a celor 25 de țări pentru care au fost disponibile datele din perspectiva nivelului de trai al locuitorilor din zonele predominant urbane, calculat ca PIB/locuitor ajustat cu nivelul prețurilor din țara respectivă față de media europeană.

Menționăm că această modalitate de lucru cu paritatea puterilor de cumpărare standard ( PPS) este utilizată curent în practica statistică tocmai pentru a asigura comparabilitatea datelor la nivel internațional

De asemeni, precizăm că, potrivit definiției oferite de Eurostat, regiunile predominant urbane sunt acele regiuni ale unei țări în care populația rurală reprezintă mai puțin de 20% din totalul populației.

tabel1

Cele trei țări pentru care nu sunt oferite date sunt Cipru, Luxemburg și Slovenia.

Mai mult, România figurează ca fiind peste media europeană a nivelului de trai din zonele preponderent urbane și depășește la acest indicator mari puteri economice ale continentului precum Italia sau Marea Britanie.

Spania apare la șase locuri în urma noastră cu un PIB/locuitor mai redus cu peste 20% iar Polonia figurează de-abia pe locul cinci din coadă, fiind cu aproape 25% sub țara noastră.

Nu suntem, însă un caz singular. Din fostul bloc estic, mult înaintea noastră apar Slovacia (locul 2, după campioana regiunilor predominant urbane Irlanda) și Ungaria.

Explicația: diferența dintre urban și rural e de 34%, față de 5% în Germania. În UK cei de la țară trăiesc mai bine decât cei de la oraș

Explicația acestui paradox constă, în principal, nu atât în prețurile mai reduse din unele țări cât în diferențele considerabile dintre urban și rural constituite în teritoriu. Inclusiv pe calea concentrării excesive a dezvoltării în anumite centre (de regulă, capitalele statelor ceva mai puțin dezvoltate din top).

Eurostat a luat în acest scop drept referință un indicator de bunăstare constând în proporția celor care ating sau depășesc 150% din media națională a venitului pe locuitor după trei categorii de nivel de urbanizare (zone rurale, orașe și suburbii, mari orașe).

Aici ne situăm (din păcate), pe primul loc la decalajul acestor indicatori între sat și marile orașe, înaintea Bulgariei și cu un procentaj superior țărilor baltice ca grad de concentrare a bogăției la nivel individual în marile orașe.

Grafic – Proporția celor care au un venit mai mare sau egal cu 150% din media națională după gradul de urbanizare ( 2014,%)

grafic2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Dacă România are o diferență de circa 34% între marile orașe și zonele rurale ( circa 43% în primele și doar 9% în cele din urmă), țări precum Austria sau Germania se încadrează în mai puțin de 5%.

De altfel, fapt semnificativ pentru dezvoltarea echilibrată a unei clase mijlocii, doar în aceste țări nivelul de trai este practic același în orașele mai mici, cu periferiile lor, și în orașele mai mari.

De remarcat și situația specială a Marii Britanii, țară aflată într-o situație specială și într-un tip de postindustrializare pronunțată ce a determinat o inversare greu de conceput pentru români. Adică proporția celor cu venituri mai mari față de media națională este mai ridicată în zona rurală și nu în marile orașe.

Revenind la situația noastră, suntem evident într-o situație specială.

Politicile de ștergere a diferențelor dintre sat și oraș, precum și dintre orașele mici și orașele mari (sau, mai exact lipsa lor) din ultimii ani ne-au adus în această poziție bizară, care explică de ce percepția noastră atunci când călătorim în străinătate ( de regulă în zone urbane) sau ne petrecem timpul în mediul rural diferă destul de mult de datele generale.

Datele Eurostat se constituie într-un semnal de alarmă pentru coeziunea socială și ne arată cât de departe suntem de uzanțele în materie. Uzanțe care nu țineau de sloganurile socialiste de pe vremuri ci de necesități obiective valabile, după cum se vede, și în dezvoltarea capitalismului european.

Dacă mai avem cum, ar trebui să convergem și din acest punct de vedere spre situația din Occident.

Publicat la data de 11.9.2016 .

2 comentarii

  1. ilidia
    12.9.2016, 8:22 am

    Iti alegi “baza de raportare” convenabila si obtii rezultatul dorit…Mai sa crezi ca in Romania curge lapte si miere…

  2. babic
    12.9.2016, 11:00 pm

    @ilidia
    Te deranjeaza cumva ?!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română