Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

de Marin Pana | 11.9.2016 .

Digital CameraO analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi.

România figurează în prima jumătate a celor 25 de țări pentru care au fost disponibile datele din perspectiva nivelului de trai al locuitorilor din zonele predominant urbane, calculat ca PIB/locuitor ajustat cu nivelul prețurilor din țara respectivă față de media europeană.

Menționăm că această modalitate de lucru cu paritatea puterilor de cumpărare standard ( PPS) este utilizată curent în practica statistică tocmai pentru a asigura comparabilitatea datelor la nivel internațional

De asemeni, precizăm că, potrivit definiției oferite de Eurostat, regiunile predominant urbane sunt acele regiuni ale unei țări în care populația rurală reprezintă mai puțin de 20% din totalul populației.

tabel1

Cele trei țări pentru care nu sunt oferite date sunt Cipru, Luxemburg și Slovenia.

Mai mult, România figurează ca fiind peste media europeană a nivelului de trai din zonele preponderent urbane și depășește la acest indicator mari puteri economice ale continentului precum Italia sau Marea Britanie.

Spania apare la șase locuri în urma noastră cu un PIB/locuitor mai redus cu peste 20% iar Polonia figurează de-abia pe locul cinci din coadă, fiind cu aproape 25% sub țara noastră.

Nu suntem, însă un caz singular. Din fostul bloc estic, mult înaintea noastră apar Slovacia (locul 2, după campioana regiunilor predominant urbane Irlanda) și Ungaria.

Explicația: diferența dintre urban și rural e de 34%, față de 5% în Germania. În UK cei de la țară trăiesc mai bine decât cei de la oraș

Explicația acestui paradox constă, în principal, nu atât în prețurile mai reduse din unele țări cât în diferențele considerabile dintre urban și rural constituite în teritoriu. Inclusiv pe calea concentrării excesive a dezvoltării în anumite centre (de regulă, capitalele statelor ceva mai puțin dezvoltate din top).

Eurostat a luat în acest scop drept referință un indicator de bunăstare constând în proporția celor care ating sau depășesc 150% din media națională a venitului pe locuitor după trei categorii de nivel de urbanizare (zone rurale, orașe și suburbii, mari orașe).

Aici ne situăm (din păcate), pe primul loc la decalajul acestor indicatori între sat și marile orașe, înaintea Bulgariei și cu un procentaj superior țărilor baltice ca grad de concentrare a bogăției la nivel individual în marile orașe.

Grafic – Proporția celor care au un venit mai mare sau egal cu 150% din media națională după gradul de urbanizare ( 2014,%)

grafic2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Dacă România are o diferență de circa 34% între marile orașe și zonele rurale ( circa 43% în primele și doar 9% în cele din urmă), țări precum Austria sau Germania se încadrează în mai puțin de 5%.

De altfel, fapt semnificativ pentru dezvoltarea echilibrată a unei clase mijlocii, doar în aceste țări nivelul de trai este practic același în orașele mai mici, cu periferiile lor, și în orașele mai mari.

De remarcat și situația specială a Marii Britanii, țară aflată într-o situație specială și într-un tip de postindustrializare pronunțată ce a determinat o inversare greu de conceput pentru români. Adică proporția celor cu venituri mai mari față de media națională este mai ridicată în zona rurală și nu în marile orașe.

Revenind la situația noastră, suntem evident într-o situație specială.

Politicile de ștergere a diferențelor dintre sat și oraș, precum și dintre orașele mici și orașele mari (sau, mai exact lipsa lor) din ultimii ani ne-au adus în această poziție bizară, care explică de ce percepția noastră atunci când călătorim în străinătate ( de regulă în zone urbane) sau ne petrecem timpul în mediul rural diferă destul de mult de datele generale.

Datele Eurostat se constituie într-un semnal de alarmă pentru coeziunea socială și ne arată cât de departe suntem de uzanțele în materie. Uzanțe care nu țineau de sloganurile socialiste de pe vremuri ci de necesități obiective valabile, după cum se vede, și în dezvoltarea capitalismului european.

Dacă mai avem cum, ar trebui să convergem și din acest punct de vedere spre situația din Occident.

Publicat la data de 11.9.2016 .

2 comentarii

  1. ilidia
    12.9.2016, 8:22 am

    Iti alegi “baza de raportare” convenabila si obtii rezultatul dorit…Mai sa crezi ca in Romania curge lapte si miere…

  2. babic
    12.9.2016, 11:00 pm

    @ilidia
    Te deranjeaza cumva ?!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română