Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

de Marin Pana | 11.9.2016 .

Digital CameraO analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi.

România figurează în prima jumătate a celor 25 de țări pentru care au fost disponibile datele din perspectiva nivelului de trai al locuitorilor din zonele predominant urbane, calculat ca PIB/locuitor ajustat cu nivelul prețurilor din țara respectivă față de media europeană.

Menționăm că această modalitate de lucru cu paritatea puterilor de cumpărare standard ( PPS) este utilizată curent în practica statistică tocmai pentru a asigura comparabilitatea datelor la nivel internațional

De asemeni, precizăm că, potrivit definiției oferite de Eurostat, regiunile predominant urbane sunt acele regiuni ale unei țări în care populația rurală reprezintă mai puțin de 20% din totalul populației.

tabel1

Cele trei țări pentru care nu sunt oferite date sunt Cipru, Luxemburg și Slovenia.

Mai mult, România figurează ca fiind peste media europeană a nivelului de trai din zonele preponderent urbane și depășește la acest indicator mari puteri economice ale continentului precum Italia sau Marea Britanie.

Spania apare la șase locuri în urma noastră cu un PIB/locuitor mai redus cu peste 20% iar Polonia figurează de-abia pe locul cinci din coadă, fiind cu aproape 25% sub țara noastră.

Nu suntem, însă un caz singular. Din fostul bloc estic, mult înaintea noastră apar Slovacia (locul 2, după campioana regiunilor predominant urbane Irlanda) și Ungaria.

Explicația: diferența dintre urban și rural e de 34%, față de 5% în Germania. În UK cei de la țară trăiesc mai bine decât cei de la oraș

Explicația acestui paradox constă, în principal, nu atât în prețurile mai reduse din unele țări cât în diferențele considerabile dintre urban și rural constituite în teritoriu. Inclusiv pe calea concentrării excesive a dezvoltării în anumite centre (de regulă, capitalele statelor ceva mai puțin dezvoltate din top).

Eurostat a luat în acest scop drept referință un indicator de bunăstare constând în proporția celor care ating sau depășesc 150% din media națională a venitului pe locuitor după trei categorii de nivel de urbanizare (zone rurale, orașe și suburbii, mari orașe).

Aici ne situăm (din păcate), pe primul loc la decalajul acestor indicatori între sat și marile orașe, înaintea Bulgariei și cu un procentaj superior țărilor baltice ca grad de concentrare a bogăției la nivel individual în marile orașe.

Grafic – Proporția celor care au un venit mai mare sau egal cu 150% din media națională după gradul de urbanizare ( 2014,%)

grafic2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Dacă România are o diferență de circa 34% între marile orașe și zonele rurale ( circa 43% în primele și doar 9% în cele din urmă), țări precum Austria sau Germania se încadrează în mai puțin de 5%.

De altfel, fapt semnificativ pentru dezvoltarea echilibrată a unei clase mijlocii, doar în aceste țări nivelul de trai este practic același în orașele mai mici, cu periferiile lor, și în orașele mai mari.

De remarcat și situația specială a Marii Britanii, țară aflată într-o situație specială și într-un tip de postindustrializare pronunțată ce a determinat o inversare greu de conceput pentru români. Adică proporția celor cu venituri mai mari față de media națională este mai ridicată în zona rurală și nu în marile orașe.

Revenind la situația noastră, suntem evident într-o situație specială.

Politicile de ștergere a diferențelor dintre sat și oraș, precum și dintre orașele mici și orașele mari (sau, mai exact lipsa lor) din ultimii ani ne-au adus în această poziție bizară, care explică de ce percepția noastră atunci când călătorim în străinătate ( de regulă în zone urbane) sau ne petrecem timpul în mediul rural diferă destul de mult de datele generale.

Datele Eurostat se constituie într-un semnal de alarmă pentru coeziunea socială și ne arată cât de departe suntem de uzanțele în materie. Uzanțe care nu țineau de sloganurile socialiste de pe vremuri ci de necesități obiective valabile, după cum se vede, și în dezvoltarea capitalismului european.

Dacă mai avem cum, ar trebui să convergem și din acest punct de vedere spre situația din Occident.

Publicat la data de 11.9.2016 .

2 comentarii

  1. ilidia
    12.9.2016, 8:22 am

    Iti alegi “baza de raportare” convenabila si obtii rezultatul dorit…Mai sa crezi ca in Romania curge lapte si miere…

  2. babic
    12.9.2016, 11:00 pm

    @ilidia
    Te deranjeaza cumva ?!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română