Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, a organizat miercuri o dezbatere cu tema „Democraţie şi justiţie în România”, pe tema Ordonanței 13, a proiectul d egrațiere și a protestelor declanșate de cele două inițiative legislative.
În urma dezbaterii, Comisia va stabili dacă va fi trimisă la București o delegație pentru a studia aceste probleme.
La dezbatere au fost invitați să vorbească, din partea grupurilor din PE:
- Gabriel Liiceanu, la propunerea grupului ECR (din care face parte Monica Macovei)
- jurnalistul Liviu Avram – din partea grupului PPE
- Victor Alistar, de la Transparency International Romania, invitat din partea Socialiştilor şi Democraţilor
- Attila Biro – din partea grupului Verzilor
- din partea Guvernului României a fost invitat să susțină punctul de vedere al puterii ministrul Justiţiei, Tudorel Toader
Declarația lui Liviu Avram:
“Acum 2 luni, într-o noapte, Guvernul României a făcut un lucru de neînchipuit: prin OUG a dezincriminat total neglijenţă în serviciu şi conflictul de interese, şi a dezincriminat parţial abuzul în serviciu. Pe mine mă obligi să dau bani la buget, dar te arăţi generos cu cei care îi fură? Pe mine m-ai întrebat? Nu.
Am avut alegeri, în campanie nu s-a vorbit niciodată despre aceste modificări substanţiale ale legii penale. Cei care au cerut votul au avut o agenda ascunsă. Aşa arată capcană perfectă: cea pe care victima nu are cum să o evite. Am intrat cu toţii. Capcană a fost pregătită cu ştiri false şi spaime false.
Cum să mai rămâi calm, să mai stai acasă? Sute de mii de contribuabili disciplinaţi s-au transformat în protestatari. S-a cerut arbitrajul CCR.
Din 5 sesizări, CCR a reuşit performanţă să nu ne spună nimic despre ce ne interesa: ce a făcut Guvernul a fost bine, rău sau altcumva?
Rămaşi fără pavăză instituţională, ne-a mai rămas stradă. În urmă protestelor, Guvernul şi-a anulat legea. Românii din stradă au repus ordinea.
Totul s-a mutat în Parlament. Acolo au început să apară proiecte de lege care au acelaşi scop: să ne slăbească legea care ne păzeşte banii şi o viaţă mai uşoară pentru cei care vor să îi fure. <<Venim noi Parlamentul şi facem acelaşi lucru, ce puteţi să faceţi?>>
De aceea continuă protestele. Slăbirea legii este dorită şi de o parte din Opoziţie. Au fost şi ei la guvernare şi au, sau urmează să aibă, probleme cu legea. Probabil că Parlamentul îşi va impune voinţă.
Nu poţi stă patru ani în stradă cu spaima că aleşii îşi pot impune agenda. Cine oboseşte primul pierde partida, Stradă a început să obosească. Ce trăim noi acasă nu e glumă, ne simţim ostatici ai propriilor conducători. Ajutaţi-ne să îi aducem la un comportament decent faţă de banii noştri şi faţă de banii europeni.”
Gabriel Liiceanu:
„Presedintele PSD Liviu Dragnea – condamnat penal şi cu un dosar penal – şi-a asumat conducerea Camerei Deputaţilor, iar presedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, cu un dosar penal, a ramas presedintele Senatului. România are în fruntea celor 2 Camere condamnaţi penal sau cu dosar penal. 20 dintre membrii Parlamentului sunt urmăriţi penal, trimişi în judecată sau condamnaţi. Guvernarea PSD-ALDE a debutat printr-un atac penal la adresa justitiei. OUG 13 urma să îi scoată de sub rigorile legii în primul rand pe cei 2 şefi de partide din coaliţie”.
Ministrul Justiției:
În opinia ministrului Tudorel Toader, fost judecîtor CCR, OUG 13 nu a fost o problemă în sine ;i a criticat DNA pentru că ar fi deschis o anchetă împotriva ministrului fiindcă a elaborat o lege (în realitate, dosarul a fost in rem, pe fapte, pentru posibile infracțiuni):
„Problema a fost poate de procedură: când şi cum a fost adoptată. Societatea a reacţionat la faptul că Ordonanţa a fost adoptată la 10 – 11 seara, ceea ce-i foarte adevărat şi foarte nefiresc (…)
Curtea Constituţională a dat o decizie care mie îmi place foarte mult, o decizie de principiu prin care a statuat că legiuitorul are competenţa să aprecieze oportunitatea unei legi, că procurorul nu are competenţa să-i urmărească penal pe miniştrii care au libertatea să aprecieze când şi cum adoptă un act normativ.
Prin decizia pe care a dat-o, CCR a statuat că a existat un conflict juridic. Important este ce a statuat pentru viitor: că procurorul nu poate ancheta miniştrii care adoptă acte normative”.
