Plenul Curții Constituționale a adoptat joi o hotărâre care îi permite președintelui Curții să stopeze publicarea opiniilor concurente sau separate ale instituției.
Hotărârea este considerată de mai multe organizații neguvernamentale ca fiind împotriva normelor democratice și, tot0dată, neconstituțională.
Ce spune Hotărârea care introduce cenzura
Hotărârea CCR nr. 1/2017 introduce câteva condiționări în redactarea acestor opinii separate (divergente) sau concurente:
- Opinia separată sau concurentă nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică punctuală la adresa deciziei Curţii Constituţionale, neputându-se constitui într-un examen partinic sau într-o critică făţişă la adresa acesteia
- Opinia separată sau concurentă, prin formulările sale directe sau indirecte, nu poate aduce atingere caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale
Cum se produce cenzura
Noile reguli impun ca opinia unui magistrat din plenul CCR să fie predată președintelui Curții.
Dacă acesta consideră că există abateri de la cele două noi condiții (publicate mai sus), îi cere judecătorului care a redactat opinia să o refacă.
Dacă respectivul magistrat nu se conformează, preşedintele Curţii Constituţionale va interzice publicarea respectivei opinii. În mod obișnuit și conform practicii europene, opinia concurentă sau separată se publică odată cu decizia CCR.
Criticile societății civile și argumentul neconstituționalității
Mai multe ONG, printre care Inițiativa România și Platforma România 100, cer Curții Constituționale abandonarea acestor modificări, acuzând că este un demers nedemocratic și neconstituțional.
Încălcarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Art. 59 alin. (3): Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.
„Prin urmare, Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale nu prevede nicio altă condiție pentru ca opinia concurentă sau opinia separată să fie publicate în Monitorul Oficial al României, cu atât mai puțin un control din partea Președintelui Curții Constituționale”, menționează un comunicat al Platformei România 100.
Încălcarea Constituției
Hotărârea încalcă dispoziţiile Constituţiei României, în mod specific art. 30 alin. 1 şi 2 privind libertatea de exprimare şi art. 145 privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor Curţii Constituţionale, precizează Inițiativa România.
Art. 145 – Constituția României: Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
„Acest act administrativ al Curții periculos la adresa democrației constituționale, având în vedere miza politică evidentă a celor două excepții de neconstituționalitate în discuție (cea privind posibilitatea ca o persoană condamnată penal să fie membru al Guvernului și cea privind reglementarea pragului pentru abuzul în serviciu), ambele fiind direct legate de situația președintelui PSD, condamnat penal și fără posibilitate de a face parte din guvern și cu un dosar privind abuzul în serviciu aflat pe rolul instanțelor”, acuză Platforma România 100 .
„Respectând pe deplin independenţa şi atribuţiile constituţionale şi legale ale Curţii Constituţionale, ne exprimăm îngrijorarea privind posibila limitare sau condiţionare pe viitor a opiniilor judecătorilor CCR, inclusiv ale dumneavoastră”, spune o scrisoare deschis trimisă de Inițiativa România judecătorilor CCR.
Deciza de nepublicare, aplicată pentru două opinii ale Liviei Stanciu în cazuri de interes pentru Liviu Dragnea
Imediat după decizia de joi, CCR a scos de pe site două dintre opiniile Liviei Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, acum unul dintre cei nouă magistrați ai Curții Constituționale.
Este vorba despre două dintre cele mai controversate decizii ale Curții, ambele fiind în favoarea lui Liviu Dragnea:
- decizia pe sesizarea privind articolul care le interzice condamnaților penal să fie membri ai Guvernului
- decizia privind sesizarea Bombonicăi Prodan (fosta soție a liderului PSD), care obligă legiuitorul să stabilească un prag valoric în cazul abuzului în serviciu
Ambele sesizări au fost respinse ca inadmisibile, dar amândouă conțin în motivare soluții care-l avantajează pe Dragnea.
