Ordonanța salarizării: Corecțiile, filosofia salarizării, salariile demnitarilor

Proiectul de ordonanță de urgență pentru reglementarea salarizării bugetarilor, opțiunea Guvernului în locul unei noi legi a salarizării , stabilește un raport de 1 la 12 între salariul minim și cel maxim și implică un efort financiar brut de  2,344 miliarde de lei.

Impactul net, creșterea pe care o vor resimți bugetarii, în total, este de 1,503 miliarde de lei, restul de 841.000 lei (până la 2,344 miliarde) fiind impozitele care se întorc la stat.

Salariul de bază minim, la care se face raportarea, va fi de 1.250 lei (pentru funcţii cu studii medii şi generale), iar cel mai mare va fi de 15.000 lei (pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate, șeful statului).

Salariul președintelui României, care a fost majorat anul trecut la 20.000 de lei, coboară, așadar, la 15.000 de lei.

Și salariile de bază ale celorlalți 46 de demnitari importanți, pe care Parlamentul le-a majorat anul trecut, au fost reduse, dar au crescut cele ale parlamentarilor.

Scopul ordonanței

Deoarece aplicarea oricări legi a salarizării ar însemna creștere a ponderii cheltuielilor de personal în buget, Guvernul Cioloș a preferat să efectueze o primă serie de corecții.

Pe de o parte pentru a elimina unele inechități, iar  pe de altă parte dintr-un motiv practic :

orice amânare a acestor intervenții ar costa mai mult mai târziu, fiindcă toate majorările de salariu minim pe actuala schemă, cu 24 de clase la același plafon, ar duce la costuri mai mari pentru departajarea ulterioară a acestora.

Disfuncțiile pe care OUG intenționează să le corecteze:

• suprapunerea salariilor datorită creșterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr. 284/2010;
• niveluri diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii;
• egalizarea salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită;
• suprapunerea salariilor pentru angajații care au studii diferite: studii superioare, studii medii, studii generale;
• sporurile şi indemnizaţiile se acordă în continuare în cuantumul existent la nivelul lunii decembrie 2009, diminuate și majorate potrivit legii.

Principiile de bază ale salarizării pe nou reglementare:

• salariile de bază vor fi stabilite ca valori nominale în lei, și se vor elimina coeficienţii de ierarhizare, clasele de salarizare şi valoarea de referinţă
• raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12, astfel că cel mai mic salariu de bază este de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare este de 15.000 lei pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat
• raportul între partea variabilă și salariul de bază va fi de 30% pe total ordonator principal de credite (s-a eliminat condiția prevăzută prin Legea-cadru nr. 284/2010 ca partea variabilă să nu depășească 30% din salariul de bază pentru o persoană)
• funcţiile sunt structurate în raport de nivelul studiilor: studii superioare, studii superioare de scurtă durată, studii postliceale, studii medii şi studii medii şi generale
• salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;
• promovarea în grade/trepte profesionale se face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii;
• avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, cu excepția primei gradații care se acordă după 3 ani;
• ocuparea prin transfer a unui post vacant sau temporar vacant şi de către celelalte categorii de  personal bugetar se poate face nu numai de către funcţionarii publici, aşa cum prevede actualul sistem.

Ce venituri sunt înghețate la nivelul iulie 2016:

• indemnizaţiile de şedinţă pentru consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni
• suma lunară forfetară acordată deputaților și senatorilor
• se suspendă temporar actualizarea în funcție de majorarea salariilor a pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari, ale membrilor Corpului diplomatic şi consular, ale judecătorilor şi procurorilor, ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare
• indemnizația pentru limită de vârstă pentru deputați și senatori
• deputații și senatorii prezenți la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul București sau în județul Ilfov, vor primi o diurnă de deplasare, pe zi, de 1% din indemnizația lunară brută prevăzută pentru deputați sau senatori, în locul diurnei de deplasare de 2%, începând cu luna august 2016
• prevederile privind indemnizațiile care se acordă la pensionare, trecerea în rezervă/retragere/deces se suspendă temporar pe durata aplicării corecțiilor, începând cu luna august 2016;
• indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, ale personalului militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

Cele mai mari salarii 

Șeful statului va avea cel mai mare salariu, de 15.000 de lei, el fiind urmat, de patriarhul BOR, de premier, de președintele Curții de Conturi și de președintele Camerei Deputaților, fiecare cu un venit de 13.706 lei.

La demnitari aleși, de președinții celor două camere parlamentare:

După salariul președintelui urmează cel al Patriarhului, de 13.706 lei.

Înalții prelați câștigă, de altfel, mai mult decât profesorii universitari cu funcții de conducere și decât medicii cu vechime:

Miniștrii vor câștiga câte 12.124 de lei, iar un secretar de stat va avea 10.150 lei:

Salarizarea în sănătate:

Un medic primar câștigă între 3.459 lei și 4.307 lei (dîn psitale), între 3.870 lei și 4.819 (dacă lucrează la UPU – SMURD), și între 6.420 și 7.994 lei, da dacă lucrează la medicină legală.

Un medic stagiar poate câștiga un salariu de bază între 1.479 de lei și 3.235 lei (maxim valabil pentru cei de la medicină legală)

Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 25%.

(DESCĂRCAȚI AICI SALARIZAREA ÎN SĂNĂTATE – EXCEL)

Salarizarea în educație:

Cele mai mari salarii din învățământ sunt obținute de cadrele universitare:

Un profesor debutant din învățământul preuniversitar pornește de la 1.350 (doar 100 de lei în plus față de salariul minim pe economie), dacă are studii superioare de scurtă durată, și de la 1.500 de lei, dacă are studii de lungă durată.

O învățătoare va câștiga la începutul carierei doar 1.250 de lei, cu numai 20 de lei peste salariul minim pe economie.

Un profesor de preuniversitar cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I și vechime de peste 25 de ani, ajunge la un maxim de 3.470 lei.

În cercetare, un asistent de cercetare științifică stagiar va proni de la un salariu de 1.467 de lei, cu 217 lei mai mult decât salariul minim pe economie: