Anul viitor, populația de vârstă activă a statelor dezvoltate va începe să descrească, pentru prima oară după 1950, potrivit proiecțiilor ONU.
În 2050, acest segment de populație va fi în statele avansate cu 5% mai mic decât acum, cu o scădere mai pronunțată în Japonia, Coreea de Sud, Germania și Italia.
Aceste tendințe reprezintă o provocare pentru companii și guverne, scrie The Wall Street Journal, și pot avea un impact uriaș asupra creșterii economice din unele țări.
ONU atrage atenția că acest trend demografic și-a făcut apariția și în economiile emergente importante, precum China și Rusia.
Anul 1950:
- pe Terra existau 2,5 miliarde de persoane.
- o femeie năștea în medie 5 copii.
Anul 2015:
- sunt peste 7 miliarde de pământeni.
- 0 femeie naște doar 2,5 copii, în medie.
Anul 2050:
- vor fi aproape 10 miliarde de locuitori, din care doar 13% în țări cu nivel de trai ridicat.
- populația va crește cu 32%, dar segmentul de vârstă activă va urca doar cu 26%, potrivit proiecțiilor ONU
În paralel, devine tot mai numeroasă, în toată lumea, categoria persoanelor peste 65 de ani.
Fenomenele demografice se presupune că provoacă transformări lente și predictibile în structura populației, însă Amlan Roy, expert în demografie la Credit Suisse, a explicat pentru The Wall Street Journal că noile tendințe sunt „dramatice și fără precedent”.
A fost nevoie de 80 de ani pentru ca vârsta mediană din SUA să urce cu 7 ani, până la 30 de ani (în 1980). Vârsta mediană de 30 de ani înseamnă că jumătate din locuitorii SUA aveau vârste de peste 30 de ani și jumătate, sub 30 de ani.
Din 1980, în numai 34 de ani, vârsta mediană a crescut cu alți 8 ani, până la 38 de ani, în prezent.
Proiecțiile ONU sunt sumbre
- În rândul economiilor dezvoltate, ponderea persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) va crește atât de mult, încât acestea vor deveni dependente de forța de muncă externă.
- Populația de vârstă activă (15 – 65 de ani) din Coreea de Sud se va comprima cu 26%, în Japonia – 28%, în Germania și Italia – cu 23%, potrivit proiecțiilor ONU.
- Procente asemănătoare ale contracției vor înregistra Rusia și China – cu 21%
- Creșteri vor avea loc în India – cu 33%, Brazilia – 3%, în rândul economiilor emergente.
- Cea mai fericită situație din țările bogate va fi în SUA, unde populația activă va urca cu 10 procente. Dar, ca pondere în totalul populației va coborî de la 66%, la 60%.
Efectele
Alvin Hansen, un economist de la Harvard University și discipol influent al lui John Maynard Keynes, susținea în anii ’30, când creșterea populației începuse să încetinească în SUA, că urmează o lungă perioadă de stagnare, fiindcă persoanele în vârstă duc la creșterea serviciilor, nu a producției de mărfuri de folosință îndelungată.
Teoria lui Hansen a fost formulată prea devreme, susțin jurnaliștii de la WSJ, întrucât atunci s-a manifestat o tendință temporară determinată de blocarea imigrației în 1924 și de efectele apărute după gripa spaniolă din 1918, considerată cea mai mare pandemie din istoria omenirii.
În anii 70 a apărut teama de suprapopulare a Terrei, însă exact când începeau să fie exprimate temerile privind acest fenomen, a început să scadă și fertilitatea, atât în statele avansate economic, cât și în cele subdezvoltate.
Afirmațiile lui Alvin Hansen au devenit realitate în Japonia, unde în 1996 a început să scadă populația de vârstă activă, iar de câțiva ani s-a intrat pe diminuarea constantă a întregii populației.
Japonia este deocamdată un caz extrem, dar mai multe state bogate au intrat pe un trend similar.
Economiile populației și ratele dobânzilor
Persoanele de 20 – 30 de ani împrumută și cheltuiesc pentru casă și copii. După 40 de ani, oamenii scapă treptat de împrumuturi și încep să economisească, explică autorii materialului din WSJ. După pensionare, oamenii consumă din rezervele personale și încep să primească bani de la stat (pensiile).
Cât de mari sunt economiile populației dintr-o țară depinde de diferența dintre ponderea în populație a segmentului cu vârste între 40 și 65 de ani și proporția celor peste 65 de ani.
Potrivit teoriei lui Michael Gavin, de la Barclays, creșterea numărului lucrătorilor maturi relativ la pensionari este motivul principal al declinului constant al ratele dobânzilor ajustate cu rata inflației. Rate ce s-au redus în ultimele decenii și au ajuns acum negative în cele mai multe țări dezvoltate. Aceste influențe demografice sunt pe cale să se inverseze.
Această diferență explică de ce are China un surplus comercial atât de mare: gospodăriile chineze consumă mai puțin și economisesc mai mult pentru după retragerea din activitate.
Cum se modifică obiceiurile de consum odată cu înaintarea în vârstă:
Familiile tinere au cheltuieli mai mari cu casa, mașinile și educația copiilor.
Pentru o familie tipică de americani cu vârste între 35 și 44 de ani, 8% din totalul consumului reprezintă dobânzi la credite, în timp ce în cazul persoanelor de peste 65 de ani aceste cheltuieli înseamnă doar 3,6% din totalul consumului.
Situația este inversă la capitolul cheltuielilor cu sănătatea: bătrânii alocă 13% din totalul cheltuielilor acestei categorii, în timp ce ea reprezintă doar 6% din toate cheltuielile unei familiile cu vârste între 35 și 44 de ani.
William Dudley, președintele Federal Reserve Bank of New York, a explicat că îmbătrânirea numeroasei generații baby boomers face ca economia să răspundă mai greu la stimulentele de politică monetară “întrucât aceste grupuri de vârstă tindă să cheltuaiscă mai puțin din venituri pe produse de folosință îndelungată și cu casa.”
Soluții
- Nu există un singur răspuns referitor la ce strategii ar trebui să aplice mediul de afaceri și guvernele pentru a face față acestor provocări, fiindcă ritmul îmbătrânirii este diferit de la o țară la alta.
- Productivitatea poate crește în continuare datorită robotizării
- Pe de altă parte, starea de sănătate a persoanelor în vârstă de acum este mult mai bună decât a bătrânilor de acum câteva decenii, ceea ce înseamnă că vor putea munci mai mult timp.
