Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la noile măsuri fiscale anunţat de Ministrul Finanţelor pe 18 decembrie va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România: asupra securităţii energetice, asupra locurilor de muncă şi investiţiilor, apreciază OMV Petrom.
Dacă vor fi implementate, măsurile vor arunca piaţa de gaze din România înapoi în timp cu cel puţin 10 ani, la stadiul de piaţă reglementată şi departe de a fi liberalizată, arată compania, într-un comunicat.
Investiţiile joacă un rol fundamental în creşterea economică viitoare. În absenţa unei economii deplin funcţionale, investiţiile, disponibilitatea produselor şi serviciilor, locurile de muncă şi creşterea economică sunt ameninţate.
Una din măsurile propuse este plafonarea preţului gazelor naturale la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani. Atragem atenţia că stabilirea în mod artificial a unui preţ la care producătorii sunt obligaţi să comercializeze gazele încalcă regulile Uniunii Europene privind piaţa liberă, distorsionează concurenţa, discriminează producătorii români faţă de importatori şi poate avea consecinţe grave asupra aprovizionării cu gaze, spune compania.
Producţia de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investiţiilor. Preţul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiţii din domeniu.
Importurile de gaze ar creşte, cu impact puternic asupra securităţii energetice a României şi cu creşterea preţului la gaze în viitor.
În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de aşteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe. Potrivit estimărilor OMV Petrom, în lipsa oricăror investiţii, importurile ar putea creşte până la 40%-50% din consum în 2030 (faţă de aprox. 10% în prezent), din cauza scăderii producţiei naţionale.
Nivelul mai scăzut al investiţiilor ar afecta piaţa muncii. OMV Petrom este unul din cei mai mari angajatori privaţi din România, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat şi cel mai mare investitor privat. În plus faţă de cei 13.000 de salariaţi proprii, OMV Petrom lucrează cu un număr mare de companii româneşti care au aproximativ 40.000 de salariaţi.
„Suntem profund îngrijoraţi cu privire la măsurile care sunt impuse fără studii de impact şi fără nicio consultare prealabilă. Astfel de măsuri au efect negativ asupra atractivităţii României pentru investitori, descurajează proiectele de investiţii şi afectează în mod negativ economia şi forţa de muncă”, încheie comunicatul.
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane bep în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV şi Petrom.
OMV Aktiengesellschaft din Austria deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.
Guvernul a prezentat marţi un proiect de ordonanţă de urgenţă are cuprinde o serie de măsuri fiscale, printre care scăderea comisioanelor pentru Pilonul II de pensii, precum şi posibilitatea de a lăsa contributorii să-şi retragă banii anticipat. Alte măsuri privesc introducerea „taxei pe lăcomie”, aplicată băncilor, la valoarea activelor, şi calculată în funcţie de nivelul ROBOR., plafonarea preţului gazelor, controlul preţurilor şi pe piaţa de electricitate, impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, taxe impuse organizatorilor de jocuri de noroc, extindeea taxării inverse pentru anumite categorii de operaţiuni cu bunuri.
