luni

18 martie, 2024

23 ianuarie, 2011

2009 - campania electorală, alegeri prezidențiale. (Foto: Agerpres)

Traian Băsescu propunea săptămâna trecută ca fiecare candidat la alegeri să fie finanţat cu 50.000 de lei din bani publici, astfel încât să fie adusă sub control mita electorală şi finanţările nejustificarte.
Cursdeguvernare.ro pune astăzi faţă în faţă cu propunerea preşedintelui realitatea din teren. Campaniile electorale sunt finanţate în România şi cu bani care nu pot fi justificaţi. De regulă, cu bani negri, intraţi în circuitul electoral prin donaţii. Prezentăm câteva exemple de donatori care au dat bani mai mulţi decât veniturile lor declarate. Toţi candidaţii importanţi au beneficiat de astfel de finanţări la ultimele alegeri prezidenţiale: de la Băsescu, la Geoană şi Antonescu.

Iată exemplele. Cel puţin 13 oameni politici au donat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 sume de bani mai mari decât veniturile legal realizate şi făcute publice în declaraţiile de avere.

Printre aceştia: un deputat, un primar de sector, un secretar de stat, un preşedinte de consiliu judeţean, consilierul unui deputat şi mai mulţi consilieri judeţeni sau locali. Şapte dintre ei au donat bani nejustificaţi candidatului PDL la prezidenţiale, Traian Băsescu, trei au făcut donaţii canditatului PSD, Mircea Geoană, iar alţi trei candidatului PNL, Crin Antonescu. Suma totală suspectă de evaziune fiscală se ridică la aproape o jumătate de milion de lei (436.019 lei).


Numărul celor care nu justifică banii donaţi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale este mult mai mic decât cel înregistrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, când circa 100 de politicieni au donat aproape un milion şi jumătate de lei nejustificaţi.

Politicienii-donatori de bani nejustificaţi prin veniturile obţinute pot fi împărţiţi în trei categorii:

  • Cei care au donat la partide sume de bani mai mari decât veniturile realizate în anul 2009.
  • Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trăit/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
  • Cei care au donat sume comparabile cu câştigurile din 2009, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile oficial menţionate în declaraţiile de avere.

Documentarea acestui subiect a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate sumele de bani donate partidelor politice pentru a susţine campania electorală din 2009, publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului 2009 ale persoanelor cu funcţii publice.

Numărul celor care au cotizat în campaniile electorale sume mai mari decât veniturile declarate este posibil să fie mai  mare. Asta pentru că demnitarii şi funcţionarii publici şi-au declarat veniturile din 2009 abia la finele anului 2010: legea de funcţionare a ANI a fost declarată neconstituţională în aprilie anul trecut, în urmă contestării ei la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici. Iar noua lege a fost adoptată abia în toamna lui 2010.


Mai menţionăm un lucru: finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este un subiect de permanentă actualitate pentru oameii politici. Săptămâna trecută, chiar preşedintele Traian Băsescu, pentru a cărui campanie s-au donat sume nejustificate prin venituri, a propus ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat în cazul candidaţilor pentru Parlament sau de la bugetele locale pentru candidaţii la alegerile din teritoriu. „Trebuie să avem forţă să întrerupem mita electorală şi să curăţăm alegerile, asumându‑ne standarde de cost pe fiecare candidat şi dându-i bani de la bugetul de stat sau de la cel local”, a explicat şeful statului.

Dacă această propunere se va materializa, situaţiile în care unii politicieni donează bani pe care nu îi justifică nu vor mai exista, însă costurile de campanie vor fi preluate automat de întreaga populaţie.

Partidul Democrat-Liberal – sumă nejustificată 218.629 lei

Cristian Poteraş – primarul Sectorului 6 Bucureşti:

Venituri în 2009 – 51.206 lei

Donaţie în 2009 – 200.000 lei

Diferenţa nejustificată – 148.794 lei

Unul dintre cei mai bogaţi politicieni PDL în trecut, Cristian Poteraş nu mai deţine mare lucru în acest moment. Acesta a divorţat de soţia sa în vara anului trecut, iar în presă s-a vehiculat că de fapt divorţul este unul de formă, menit a pune la adăpost averea primarului. Însă tot în presă s-a scris că cei doi soţi au convenit în urma partajului, realizat pe cale amiabilă, să împartă în mod egal averea dobândită. Totuşi, potrivit declaraţiei de avere, primarul Poteraş nu a deţinut în 2009 nicio firmă şi nu a avut niciun alt venit în afara salariului încasat de la Primărie, de 51.206 lei

Nicolae Ivăschescu – secretar de stat Ministerul Muncii:

Venituri în 2009 – 25.294 lei

Donaţie în 2009 – 25.000 lei

Nicolae Ivăchescu este secretar de stat cu Protecţia Socială în Ministerul Muncii. Averea sa este una care poate intra oricând în vizorul Fiscului având în vedere că deţine proprietăţi pe care, teoretic, cu greu ar putea fi justificate din veniturile declarate.

Cu un salariu lunar de numai 10.547 lei pe care îl încasează şi el şi soţia sa, şi cu o firmă (Real leasing IFN SRL) care a înregistrat o pierdere în 2009 de 2,4 milioane de lei, de 547.000 lei în 2008, şi peste 300.000 lei în 2006, Ivăchescu deţine sute de metri sau chiar mii de metri pătraţi de teren intravilat la Cornu, Predeal, Corbeanca , dar şi o casă şi un teren în Voluntari.

Secretarul de stat a acordat două împrumuturi unor persoane fizice, de 380.000 de euro şi de 1,6 milioane de lei, dar are şi datorii către bănci sau persoane fizice de 798.000 de euro, din care 150.000 de euro împrumutaţi în 2009, dar şi 49.000 de lei. La toate aceste împrumuturi uriaşe, Ivăchescu ar trebui să plătească rate lunare de mii de euro, în condiţiile în care împreună cu soţia câştigă 2.107 lei lunar. În plus, secretarul de stat nu şi-a menţionat firma nici în declaraţia de avere, nici în cea de interese.

Silviu Văduva – consilier local Primăria Sector 6:

Venituri în 2009 – 37.305 lei

Donaţie în 2009 – 199.500 lei

Diferenţă nejustificată – 148.794 lei

Silviu Văduva a realizat venituri în 2009 de 37.305 lei din salariul încasat de la MMFCS, din îndemnizaţia de consilier local şi cea din Consiliul de Administraţie de la RADET. Deşi are venituri modeste, Văduva a acordat un împrumut de 400.000 de euro firmei sale, Urban Media Solutions SRL, firmă cu pierderi de circa un milion de lei în 2008 şi 2009, dar şi un împrumut de 1,25 milioane de euro unor „persoane fizice”. Cu modestele sale venituri, Văduva s-a angajat şi într-un credit bancar de 960.000 de euro pe care l-a luat în 2008 pentru numai trei ani, scadent în 2011, la care a avut de achitat rate de mii de euro lunar. Şi a găsit şi un miliard şi jumtate de lei vechi pentru partid.

Corneliu Olar – deputat PDL de Alba:

Venituri în 2009 – 57.062 lei

Donaţie în 2009 – 22.000 lei

Pare că veniturile sunt mai mari decât donaţia făcută la partid. Pare: pentru că în 2009, deputatul Constantin Olar a constituit un depozit bancar în valoare de 68.255 în condiţiile în care suma de bani rămasă după ce a făcut donaţia către partid este de 35.062 lei. Deputatul este acţionar la o firmă, Olarys SRL, care în 2009 a avut un profit de 5.700 lei, şi nu a declarat dividende încasate.

Eugen Gheorghe – consilier local Primăria Sector 6:

Venituri în 2009 – 57.227 lei

Donaţie în 2009 – 92.000 lei

Diferenţă nejustificată – 34.773 lei

Consilierul local Eugen Gheorghe a realizat veniturile din salariul său şi al soţiei, din îndemnizaţia de consilier local şi din dividendele încasate de la două firme pe care le deţine. A donat la partid mai mult decât a declarat că a putut să câştige.

Claudiu Maior – viceprimar Târgu Mureş:

Venituri în 2009 – 65.160 lei

Donaţie în 2009 – 62.700 lei

Claudiu Maior a donat partidului aproape toate veniturile sale din 2009. După ce şi-a făcut dartoria faţă de partid, viceprimarul a trebuit să strângă drastic cureaua, şi să se descurce cu doar 205 lei lunar.

Mihai Tarbă – consilier local Braşov:

Venituri în 2009 – 52.710 lei

Donaţie în 2009 – 30.000 lei

După donaţia făcută partidului, în conturile lui Mihai Tarbă au mai rămas 22.710 lei. Din acest mărunţiş, el a cumpărat în 2009 peste două hectare de teren în comuna Cristian din judeţul braşov şi 7,8 hectare de păşune în comuna Dragoslavele, judeţul Argeş. Şi Trabă are trei împrumuturi uriaşe făcute în ultimii ani, 2.160.000 de euro de la peroane fizice, bani luaţi în 2008 şi care au avut scandenţa în 2010 şi 2012, bani pe care trebuie să-i returneze din veniturile sale modeste.

Partidul Naţional Liberal

Anamaria Haus – consilier parlamentar:

Venituri în 2009 – 28.800 lei

Donaţie în 2009 – 100.000 lei

Diferenţă nejustificată – 71.200 lei

Anamaria Haus este conilier parlamentar la cabinetul deputatului Dan Motreanu, secretar general al PNL.

Aristotel Căncescu – preşedinte Consiliul Judeţean Braşov:

Venituri în 2009 – 88.777 lei

Donaţie în 2009 – 127.500 lei

Diferenţă nejustificată – 46.723 lei

Perceput ca o persoană bogată de presa locală şi centrală, Aristotel Căncescu este proprietarul unei firme, Canaris SRL, care a avut profituri modeste în ultimii ani doi ani, de 3.000 în 2009 şi 72.000 de lei în 2008. Totuşi, Căncescu deţine un depozit bancar de 4.300.000 de euro, care în 2008 era de numai 4.000.000 euro.

Nicoleta Cătălina Bozianu – viceprimar Ploieşti:

Venituri în 2009 – 29.965 lei

Donaţie în 2009 – 25.000 lei

Diferenţă – 4.965 lei, bani din care a fost nevoită să se descurce timp de un an (adică, cu aproximativ 450 de lei pe lună).

Partidul Social Democrat

Mihaela Anton – consilier municipal Bucureşti:

Venituri în 2009 – 21.200 lei

Donaţie în 2009 – 60.000 lei

Diferenţă nejustificată – 38.800 lei

Marius Oprescu – consilier judeţean Olt:

Venituri în 2009 – 37.654 lei

Donaţie în 2009 – 54.024 lei

Diferenţă nejustificată – 16.370 lei

Rodica Creiţa – şef Serviciu Financiar Autoritatea Naţională pentru Cetăţeni :

Venituri în 2009 – 60.668 lei

Donaţie în 2009 – 100.000 lei

Diferenţă nejustificată – 39.332 lei

Această situaţie este de competenţa a cel puţin trei instituţii: a Agenţiei Naţionale de Integritate, care poate să verifice legalitatea averilor donatorilor, a Parchetului General, care poate să verifice dacă în declaraţiile de avere s-a comis fals în declaraţii şi evaziune fiscală, şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care are competenţe de verificare a veniturilor unei persoane fizice în cazurile suspecte de evaziune fiscală. De altfel, şeful ANAF a declarat recent că persoanele cu averi nejustificate vor fi controlate de Fisc, în această categorie putând fi verificaţi şi cei 13 politicieni-donatori.

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

7 răspunsuri

  1. Finanţarea de la buget a cheltuielilor de promovare este raţională. Dar cu condiţia ca steagurile să nu iasă mai multe la numărătoarea lui Pristanda. Şi mai raţională ar fi cauţionarea proprie a candidaturii. Sistemul este simplu. Depui o sumă în gaj, primeşti de la AEP autorizaţia de a candida, statul îţi tipăreşte grautit materialul de popularizare, iar dacă nu scoţi un scor minimal, rămîi fără bani.

    Am aici un exemplu de candidat subvenţionat, autocauţionat.

    Am făcut şi o mică analiză pentru raţionalizarea finanţării partidelor. Argumentul vine împotriva finanţării partidelor de către persoane juridice de drept privat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

7 răspunsuri

  1. Finanţarea de la buget a cheltuielilor de promovare este raţională. Dar cu condiţia ca steagurile să nu iasă mai multe la numărătoarea lui Pristanda. Şi mai raţională ar fi cauţionarea proprie a candidaturii. Sistemul este simplu. Depui o sumă în gaj, primeşti de la AEP autorizaţia de a candida, statul îţi tipăreşte grautit materialul de popularizare, iar dacă nu scoţi un scor minimal, rămîi fără bani.

    Am aici un exemplu de candidat subvenţionat, autocauţionat.

    Am făcut şi o mică analiză pentru raţionalizarea finanţării partidelor. Argumentul vine împotriva finanţării partidelor de către persoane juridice de drept privat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: