miercuri

27 martie, 2024

10 decembrie, 2013

Coaliția de guvernare a reușit, marți, să voteze Legea care abrogă articolul din Codul Penal care-i trece pe demnitari în rândul funcționarilor publici, scutind, astfel, parlamentarii de acuzațiile de conflict de interese. Ea a eșuat, însă, să voteze trei din cele mai controversate legi ale acestui an.

Presiunea publică creată de societatea civilă, de protestatarii care au demonstrat  în fața sediilor PSD și PNL, de presă și de declarațiile președintelui Traian Băsescu au amânat sau au întors de pe agenda Parlamentului două proiecte de lege care au legătură cu Justiția, și unul care are legătură cu poziția guvernului în afacerea Roșia Montană.

Pe de o parte, e vorba de proiectele legii amnistiei și grațierii și al legii lobby-ului – documente care, dacă ar fi trecut, i-ar fi favorizat pe parlamentari în sensul că ar fi îngrădit accesul Justiției la unele fapte de corupție specifice statutului de ales, precum traficul de influență.


Pe de altă parte, e vorba de Legea minelor – act normativ creat astfel încât să creeze premisele derulării proiectului Roșia Montană.

Atât legea privind amnistia și grațierea, cât și cea privind modificarea Codului Penal nu au avut avizul CSM și nu au figurat inițial pe ordinea de zi.

În cazul Legii minelor și al Legii amnistiei și grațierii, parlamentarii opoziției au primit proiectul cu câteva minute înainte de dezbatere.

De menționat că cele 4 legi importante au fost precipitate pe agenda Parlamentului în chiar ziua în care premierul Victor Ponta nu se afla în țară, asemenea altor documente controversate care ar fi necesitat precizări din partea liderului PSD și i-ar fi creat premierului probleme de imagine.

Legea minelor


Modificarea legii minelor a picat la vot marţi, în Camera Deputaţilor, cu 160 de voturi „pentru”, 105 voturi „împotrivă” şi 22 de abţineri, după ce luni seara a trecut fulgerător de votul comisiilor, în numai trei ore. Fiind Lege organiză, avea nevoie de 204 de voturi.

Prin proiect erau introduse mai multe reglementări esenţiale pentru începerea exploatării aurului la Roşia Montană.

În primul rând, a fost păstrată prevederea referitoare la declararea de „interes public deosebit” a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu.

Aceasta şi alte câteva prevederi figurau în proiectul de lege Roşia Montană iniţiat de guvern (şi respins luna trecută), în urma unor negocieri între PNL şi PSD.

Potrivit compromisului acceptat de ambele partide, PSD accepta să respingă Proiectul Roşia Montană, iar PNL se obliga să voteze ulterior modificările pe Legea minelor – lege denumită la acea oră de Opoziţie „Roşia Montană2”.

Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat marţi, după vot, că nu ştie de ce nu a fost adoptată legea, parlamentarii liberali susţinând proiectul.

Votul de marți din Parlament s-a desfășurat concomitent cu manifestațiile anti-Roşia Montană din țară: protestatarii s-au organizat rapid, după ce au aflat că se votează legea şi au manifestat în faţa mai multor organizaţii PSD şi PNL din ţară.

În Capitală, demonstranţii au intrat în clădirea Avocatului Poporului şi nu au părăsit holurile până la aflarea rezultatului votului.

În afară de legea minelor, parlamentarii au mai dezbătut marţi trei proiecte cu importanţă mare pentru justiţie şi combaterea corupţiei, proiecte despre care nu se ştia până luni că se află pe ordinea de zi şi care, odată intrate în vigoare, îi scapă pe unii parlamentari de anumite încadrări penale vizând fapte de corupţie.

Legea lobby-ului

Camera Deputaţilor, forul decizional, a retrimis la Comisia juridică proiectul privind legea lobby-ului.

Ea va reglementa activităţile de lobby, dar societatea civilă şi Opoziţia susţin că legea are ca scop real, prin modul în care a fost formulată, intenţia de a elimina pericolul ca parlamentarii să mai fie acuzaţi pentru trafic de influenţă.

Legea amnistierii şi graţierii

Legea pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse a fost retrasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, după ce luni seara ea a trecut rapid prin Comisia juridică. Votul în Comisie a fost secret.

Potrivit proiectului, ar urma să fie amnistiate infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amendă, şi se graţiază „în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată”.

Iniţiativa parlamentarilor a fost dur comentată de presă, imediat după ce s-a aflat conţinutul proiectului, întrucât ar salva de la închisoare mai multe persoane publice acuzate de fapte de corupţie.

Preşedintele României a reacţionat rugându-i pe deputaţi să nu voteze proiectul, deoarece „o eventuală adoptare a acestei legi va decredibiliza eforturile de luptă împotriva corupţiei şi va afecta încrederea în justiţie având, în acelaşi timp, efecte catastrofale pentru următorul raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)”.

Judecătorul Horaţius Dumbravă a cerut discutarea imediată a proiectului în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul a fost pus pe ordinea de zi a Parlamentului fără să existe un aviz al CSM şi în lipsa unei evaluări a impactului pe care l-ar avea legea, a atras atenţia judecătorul.

Parlamentarii, scoşi din categoria funcţionarilor

Camera Deputaţilor a adoptat, însă, Legea pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, prin care preşedintele, parlamentarii şi persoanele care desfăşoară profesii liberale sunt scoase din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Prin această schimbare, parlamentarii vor putea scăpa şi de alte încadrări penale privind corupţia, precum abuzul în serviciu şi conflictul de interese.

„Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care daca va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO,” a declarat Horia Georgescu, citat de Evenimentul zilei.

Acte controversate, emise chiar când premierul Victor Ponta lipsește din ţară

Nu este prima dată când izbucnesc pe agenda publică subiecte foarte controversate, atunci când premierul este plecat din ţară.

Anul trecut, în luna mai, şeful Inspecţiei de Stat în Construcţii (instituţie tocmai trecută în subordinea Guvernului), semna şi trimitea în instanţă un document prin care ISC explica magistraţiilor că nu a înregistrat niciun prejudiciu în dosarul „Trofeul Calităţii”, în care puţin mai târziu a fost condamnat Adrian Năstase.

Se întâmpla la ultimul termen din dosar şi în timp ce premierul îi vizita pe militarii români din Afganistan.

Anul acesta, pe 26 iulie, premierul Victor Ponta a cerut şedinţă CSAT pentru „avizarea” privatizării CFR Marfă, iar pe 1 august a transmis documentele şi a plecat în concediu, la Miami.

Marți, cele patru legi controversate au fost forțate pe agenda Parlamentului în timp ce premierul se afla în Africa de Sus, la funeraliile lui Nelson Mandela.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: