O săptămână de “Diaspora și cercetătorii”: cum își recuperează statele potențialul intelectual într-o lume a mobilității științifice

de Razvan Diaconu | 30.4.2016 .

cercetarea si diasporaLa Timișoara s-a desfășurat de-a lungul acestei săptămâni a patra ediție a conferinței “Diaspora și cercetătorii”, un eveniment care, oficial, caută soluții pentru îmbunătățirea învățământului superior din țară și a colaborării dintre România și statele în care-și desfășoară activitatea cercetători români.

Convenția a fost gândită de la început ca o modalitate de a căuta soluții pentru a-i convinge pe cercetătorii români din străinătate să revină în țară după ce au dobândit experiență în centre de renume din lume.

A existat un astfel de trend în anii 2011, 2012, dar el s-a întrerupt brusc atunci când cei câțiva cercetători întorși au obținut proiecte, prin concurs, dar s-au trezit că banii contractați se reduc din cauza diminuării finanțării acordate per ansamblu pentru cercetare.

Săptămâna aceasta, la convenția de la Timișoara au participat peste 800 de cercetători.

Printre ei, Ovidiu Csillik, cercetător și doctorand la Universitatea din Salzburg, Austria. Alegerea a fost, în momentul plecării sale, între a rămâne și a schimba ceva, pe de o parte, și a câștiga experiență, pe de altă parte.

Intervievat de Pro Tv, el a explicat că, pentru a reveni, ar vrea să vadă că se schimbă, în primul rând, modul în care se face învățământul la nivel superior.

Pozițiile oficialilor

Rectorul Universității de Vest (instituția care a organizat evenimentul), prof. univ. dr. Marilen Pîrtea, a declarat la finalul conferinței: „Concluziile sunt multiple, sunt puncte de plecare pentru viitor, pentru 2018, ce ar trebui legislativ îmbunătăţit în acest interval.

Dorinţa exprimată este de transparenţă, interes pentru cariera universitară, pentru performanţă în această carieră, pentru implicare mai mare în companii, în proiectele sociale, clasificarea universitară, ierarhizarea şi diferenţierea pe competenţe pentru universităţi, în funcţie de potenţial”, a spus rectorul.

Concluziile conferinței vor fi incluse într-un memoriu ce va trimis președintelui României, Klaus Iohannis, fiindcă, așa cum spunea rectorul Universității de Vest, “degeaba luăm nişte măsuri, după care apar nişte decidenţi cu alte idei şi duc lucrurile în altă direcţie”.

Ministrul Educației, Adrian Curaj, s-a referit în finalul conferinței la unul dintre reproșurile cercetătorilor care s-au întors în anii trecuți: „Sigur, oamenii aşteaptă mai multă predictibilitate şi asta încercăm să facem, mai multă coerenţă şi perseverenţă în a ridica standardele de evaluare.

Oamenii apreciază, de asemenea, că există mobilitatea aceasta a cercetătorilor, dar şi că nu mai aşteptăm resurse din altă parte, ci că punem şi noi resurse.

Pentru mine este importantă o circulaţie a elitelor, pentru ca sistemul românesc de specialitate să fie acolo unde îi este locul. Susţinem prin diferite sisteme de evaluare proiectele cele mai bune (…)

Repet, esenţială este predictibilitatea, am avut proiecte minunate, dar pe care le-am finanţat la jumătate, la trei sferturi, uneori am uitat să le finanţăm”, a recunoscut ministrul Curaj.

Ce se întâmplă în alte țări. Un caz extrem – cercetătorii milionari din China

cercetator chinezRomânia nu este singura țară afectată de mobilitatea cercetătorilor, într-o lume în care talentele, din orice domeniu, sunt tot mai căutate. Toate statele care pierd astfel de potențial de dezvoltare se străduiesc să elaboreze politici pentru întoarcerea acestora.

Guvernul chinez a așezat știința și tehnologia în fruntea priorităților legate de dezvoltare și a reușit astfel să devină o putere globală în cercetarea științifică.

China este acum al doilea cel mai mare contribuabil din lume în ceea ce privește lucrările de cercetare științifică de vârf, imediat după SUA, potrivit Nature Index 2016.

“Dintre primele zece țări din Nature Index, numai China a arătat o creștere de două cifre între 2012 și 2015, iar contribuția unora dintre universitățile sale a crescut și cu 25 la sută anual”, preciza revista de specialitate în momentul lansării Nature Index 2016.

Explicația este simplă – China nu a mizat pe faptul că dorul de țara natală va compensa pierderea veniturilor celor care se vor întoarce, ci a înțeles că pentru a-ți aduce elitele trebuie să le plătești bine, să faci țara de origine chiar mai tentantă din acest punct de vedere. Și să le pui al dispoziție laboratoare dotate la nivel occidental.

În 2010, revista Nature a realizat un sondaj la nivel mondial privind salariile oamenilor de știință și a constatat că cercetătorii din China câștigau mai puțin de 40.000 de dolari pe an, comparativ cu media de aproximativ 80.000 de dolari a colegilor lor din SUA.

Lucrurile s-au schimba rapid, scrie South China Morning Post. “Diferența dispare”, a declarat un cercetător principal de la Universitatea Tsinghua din Beijing, unul dintre centrele de cercetare de top din această țară.

“În marile orașe, tot mai mulți oameni de știință chinezi câștigă la fel de mult ca și un cercetător pe aceeași poziție din SUA”, a explicat el.

Salariul mediu anual de plecare al unui profesor care se întoarce din străinătate la o universitate mare din China este de peste 120.000 de dolari, potrivit unui studiu realizat în martie de cercetatorii de la Chinese Science and Technology Talent, din cadrul Ministerului Științei și Tehnologiei.

De asemenea, unele universități acordă bonusuri uriașe pentru fiecare articol publicat în reviste academice internaționale de top.

Totul vine în contextul unor creșteri accelerate a fondurilor acordate de China pentru cercetare și dezvoltare – anul trecut, suma a fost de 1.400 de miliarde yuani (210 miliarde de dolari), mai mult decât PIB-ul Noii Zeelande.

În 2011, China a lansat un program destinat atragerii talentelor plecate, oferind pachete care conțin nu doar salarii tentante, ci și fonduri consistente pentru proiectele câștigătoare.

Universitățile concurează dur pentru câștigarea acestor talente, iar așa a apărut o categorie nouă, restrânsă dar în creștere , de cercetători milionari.

Problemele rămân însă în China – marea majoritate a cercetătorilor câștigă în continuare puțin și reușesc cu greu să-și plătească o chirie, ceea ce a dus la apariția resentimentelor  și a crescut inegalitățile din comunității oamenilor de știință, iar asta ar putea duce la conflicte.

Publicat la data de 30.4.2016 .

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Anomaliile din strategia economică – așa cum se văd în execuția la 5 luni

Bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni din anul 2017 cu un deficit de -0,27% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Informatizarea afacerilor: România, dincolo de mitologie

Aproximativ o cincime dintre întreprinderile din UE au angajat specialişti în tehnologia informaţiei în 2016. Din păcate, contrar percepţiei publice că stăm relativ bine...Citeste mai departe »

Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele...Citeste mai departe »

Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului...Citeste mai departe »

Cel logic, cel politic, cel contabil – 3 răspunsuri la adevărata problemă a bugetului: majorarea arbitrară a pensiilor

Am făcut un efort de memorie şi am căutat să vedem care au fost angajamentele bugetare pentru anul în curs. Luate direct de la...Citeste mai departe »