O problemă: problemele capitalului străin și utilitatea acestuia. Eventuala schimbare de paradigmă a economiei românești

de Marin Pana | 13.1.2016 .

capitalÎn 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiții străine directe (ISD), asigura circa 3,5 milioane locuri de muncă, cu 1% mai puţini angajaţi (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicată.

Așadar, prin ISD s-a reuşit doar înlocuirea forţei de muncă eliberate prin restructurarea economiei.

Cu toate acestea, trebuie precizat că, potrivit cifrelor prezentate de prim-viceguvernaturul BNR, Florin Georgescu, o prezență ridicată ISD în diverse ramuri de activitate Nu înseamnă automat și obținerea unei valori adăugate brute (VAB) mai ridicate.

Situația din primele șase sectoare de activitate alese pentru analiză este elocventă în acest sens.

tabel 1Sunt și segmente ale activității economice în care ISD au reușit să aducă o contribuție la valoarea nou creată pe măsura ponderii în economia românească, grupul de trei ramuri ales în încheierea tabelului venind să demonstreze acest fapt.

Per total, însă, se conturează concluzia că ISD nu au reușit și nu au cum să reușească singure să rezolve problema creşterii mai consistente a VAB – sursa bunăstării prin consum şi investiţii :

Simplificat, stocul de ISD în sumă de 60 miliarde euro este, în fapt, rezultatul a 3 fluxuri :

tabel 2Profitul reinvestit figurează cu minus per total deoarece este format din :

profitul realizat, în valoare de 61 miliarde euro (interesantă coincidența aproape perfectă cu volumul de ISD – n.r.), din care se scad dividendele plătite către acționarii firmelor cu capital străin, în sumă de 23 miliarde euro și pierderile înregistrate de aceste firme, care ating impresionanta sumă de 41 miliarde euro.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

Pe scurt, din +61 profit, -41 pierderi și -23 dividende distribuite ne dă minus trei miliarde euro la profitul reinvestit în România.

Situația apare ca destul de confuză. Pe de o parte se fac profituri foarte consistente, din care se pot da dividende absolut rezonabile. Pe de altă parte se invocă pierderi cam mari pentru mărimea economiei noastre (tot mai mult, un fel de a spune).

Să fie, oare, riscul de a pierde bani în România realmente atât de pronunțat sau ceva nu e tocmai în regulă prin contabilitate și la consolidarea bilanțurilor corporațiilor multinaționale ?

În lipsa unor analize temeinice și a unor situații concrete în care să se discute prețurile de transfer folosite la achizițiile între unități afiliate aceluiași acționar străin, nu se pot face speculații.

Cât despre soldul net al creditului, el pare destul de în regulă, cu cele 19 miliarde euro (cam cât am tras din împrumutul luat în 2009 de la troica FMI-CE-BM), dar suprinde, oarecum, volumul destul de mare pe partea de intrări (156 miliarde euro) și rambursări (137 miliarde euro). De remarcat că această activitate de creditare a extras valoare din economie și în absența unor rezultate pozitive în producție sau servicii.

Una peste alta, ieşirile de capital străin prin dividendele încasate (23 miliarde euro) şi dezinvestire (pierderile însumând 41 mld. euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde euro.

Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.

Spre o eventuală schimbare de paradigmă

În acest context, însă, apare problema dezvoltării capitalului autohton. Acesta are, deocamdată, rezultate semnificativ mai bune decât cel străin în formarea VAB, are tendințe mai mici de dezinvestire și se poate transforma el însuși într-un vehicul pentru pătrunderea în economiile țărilor vecine. În care, pe post de ISD, să formeze dar să și extragă valoare adăugată.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

Fie și pentru aducerea (posibilă, vezi Cehia) poziției investiționale nete mai aproape de pragul de -35% din PIB, ultimul indicator care ne mai lipsește pentru a avea un scor perfect pe tabloul de bord al echilibrului macroeconomic (să sperăm, că, între timp, nu stricăm alți indicatori).

Altminteri, semnificația dependenței (inevitabil extinsă de la economic în celelalte domenii ale societății) de capitalurile străine apare ca fiind destul de clară.

Această eventuală modificare de paradigmă se va dovedi în timp cu atât mai dificilă cu cât se va mai investi în România și cu cât se vor scruta selectiv operațiunile firmelor cu capital autohton.

Păstrarea unui echilibru rezonabil între capitalul străin și cel autohton, desigur prin dezvoltarea acestuia din urmă și nu prin descurajarea primului, devine o problemă tot mai stringentă a economiei românești.

Publicat la data de 13.1.2016 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    14.1.2016, 12:30 am

    1.Evaluarea este corecta, dar as mai adauga o paradigma, la cea a dezvoltarii capitalului national!Investitiile straine au scazut in 2015 la cca. 20 la suta fata de cele de pina in 2008, care si pina atunci, acopereau sub 50 la suta din necesarul de investitii straine (de minim 25 miliarde de Euro anual) pentru crearea a cca. 200-250 de mii de noi locuri de munca anual.Numai astfel se putea compensa pierderea a 5 milioane de locuri de munca dupa 1989.Prima CONCLUZIE, este ca investitiile straine sint insuficiente “cantitativ”, pentru a crea o competitie intre investitori.In consecinta nu putem “alege” ce anume sa sustinem/acceptam sub raport investitional strain privind aportul la Buget, dependent de nivelul calitativ productiv/economic:manufacturier sau high-tek al productiei.
    A doua CONCLUZIE, este ca dupa disparitia economiei si industriei nationale au disparut si resursele financiare alocabile dezvoltarii, iar posibilitatea reconstructiei economice a devenit dependenta strict de veniturile produse de investitiile straine.Ele ar fi trebuit sa asigure milioanele de locuri de munca, astazi lipsa.
    2.Dezvoltarea economica nationala se dovedeste imposibila, cita vreme Romania are indicle de competitivitate/functionalitate economica 74, care “anunta” investitorii straini, ca sintem o zona in care banii se pierd, in loc sa aduca profit.
    Este vizibil ca in tarile in care competitivtatea/functionalitatea economica nationala se afla sub indicele 30, lipsesc orice investitori straini productivi.
    Retragerea din banci a cca. 5 miliarde de Euro, reflecta perceptia bancherilor, ca in conditiile indicelui 74 acesti bani sint inutilizabili, deoarece nici un investitor nu se apropie de Romania.
    3.La intrebarea, daca situatia investitionala si riscul de a pierde bani este asa de grava, incit reinvestirea sa nu mai fie oportuna, raspunsul este da!Daca exista si in contabilitatea firmelor straine probleme care diminueaza veniturile bugetare, raspunsul este identic, cauzele fiind cele cunoscute.
    Competitivitatea economica sub-africana 74, datoria externa uriasa, lipsa a 5 milioane de locuri de munca cu tot atitia emigranti economici(devenind deficitar personalul productiv), scaderea drastica a investitiilor straine industriale, avind rezultat dezintegrarea industriala, coruptia si furtul banului public, lipsa oricarei viziuni si “proiect de reconstructie economica si industriala” postaderare, care sa redea lumii financiare increderea in a investi, infrastructura industriala, urbana si de transport precara, bugetul national sustinut prin indatorare si in 2016 – iata cartea de vizita economica si financiara care impiedica reinvestirea de catre firmele straine si totodata tine departe investitorii strategici industriali.
    4.Pentru reconstructia economica si industriala nationala, ca paradigma corecta si necesara Romaniei, trebuie sa avem in vedere in primul rind “paradigma” atragerii si dezvoltarii masive a capitalului strain, ca UNIC suport financiar pentru crearea celui national.Acesta ar trebui sa fie “proiectul national” postaderare”, realizabil prin proiectul national de aducere a competitivitatii/functionalitatii economice, imediat catre indicele 30, apoi imbunatatirea sa continua.Proiectul exista, a fost propus guvernului Ponta si Presedintelui Johanis, insa fara succes.Acestora si consilierilor lor, le pasa prea putin de orice PARADIGME economice…

  2. athos
    15.1.2016, 6:55 am

    Ar fi interesant de inteles CARE este/sunt de fapt concluzia/concluziile articolului.

    Spune autorul: “Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.”

    Se spune ca statistica si Biblia sunt folosite ca sa argumentezi orice. Cu alte cuvinte, nu prea exista “de la sine” si nici nu trebuie facuta confuzia intre corelatii si cauzalitati.

    Cred ca singura concluzie este aceea ca investitiile sunt insuficiente si ca nu fiscalitatea trebuie sa fie filtrul prin care analizezi economia. Sub sanctiunea aparitiei unor aberatii ce se impun “de la sine”.

    Asadar

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.1.2016, 9:19 am

    Poate ca fiscalitatea n-ar trebui sa fie unicul filtru prin care se analizeaza investitiile, dar statistica va trebui sa evidentieze intotdeauna cu ce ne alegem la Buget, de pe urma “muncii nationale”.Asa cum arata d-l Athos, concluzia concluziilor este ca investitiile (de orice fel) sint minore, fiind aflate la cca. 10 la suta din necesarul unei dezvoltari economice si industriale rapide, pentru ajungerea din urma a Poloniei sau Ungariei!Despre ajungerea din urma (sub raport economic) a tarilor dezvoltte, nici nu poate fi vorba – in lipsa unui nou model de dezvoltare economica – ca fundament (tehnic si logistic) al unui “proiect national (postaderare) de reconstructie economica si industriala”…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5631 lei
4.2286 lei
5.2689 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe termen scurt, vestea bună din Olanda este, desigur, că Geert Wilders şi partidul extremist anti-UE (PVV) nu au câştigat alegerile parlamentare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română