O problemă: problemele capitalului străin și utilitatea acestuia. Eventuala schimbare de paradigmă a economiei românești

de Marin Pana | 13.1.2016 .

capitalÎn 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiții străine directe (ISD), asigura circa 3,5 milioane locuri de muncă, cu 1% mai puţini angajaţi (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicată.

Așadar, prin ISD s-a reuşit doar înlocuirea forţei de muncă eliberate prin restructurarea economiei.

Cu toate acestea, trebuie precizat că, potrivit cifrelor prezentate de prim-viceguvernaturul BNR, Florin Georgescu, o prezență ridicată ISD în diverse ramuri de activitate Nu înseamnă automat și obținerea unei valori adăugate brute (VAB) mai ridicate.

Situația din primele șase sectoare de activitate alese pentru analiză este elocventă în acest sens.

tabel 1Sunt și segmente ale activității economice în care ISD au reușit să aducă o contribuție la valoarea nou creată pe măsura ponderii în economia românească, grupul de trei ramuri ales în încheierea tabelului venind să demonstreze acest fapt.

Per total, însă, se conturează concluzia că ISD nu au reușit și nu au cum să reușească singure să rezolve problema creşterii mai consistente a VAB – sursa bunăstării prin consum şi investiţii :

Simplificat, stocul de ISD în sumă de 60 miliarde euro este, în fapt, rezultatul a 3 fluxuri :

tabel 2Profitul reinvestit figurează cu minus per total deoarece este format din :

profitul realizat, în valoare de 61 miliarde euro (interesantă coincidența aproape perfectă cu volumul de ISD – n.r.), din care se scad dividendele plătite către acționarii firmelor cu capital străin, în sumă de 23 miliarde euro și pierderile înregistrate de aceste firme, care ating impresionanta sumă de 41 miliarde euro.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

Pe scurt, din +61 profit, -41 pierderi și -23 dividende distribuite ne dă minus trei miliarde euro la profitul reinvestit în România.

Situația apare ca destul de confuză. Pe de o parte se fac profituri foarte consistente, din care se pot da dividende absolut rezonabile. Pe de altă parte se invocă pierderi cam mari pentru mărimea economiei noastre (tot mai mult, un fel de a spune).

Să fie, oare, riscul de a pierde bani în România realmente atât de pronunțat sau ceva nu e tocmai în regulă prin contabilitate și la consolidarea bilanțurilor corporațiilor multinaționale ?

În lipsa unor analize temeinice și a unor situații concrete în care să se discute prețurile de transfer folosite la achizițiile între unități afiliate aceluiași acționar străin, nu se pot face speculații.

Cât despre soldul net al creditului, el pare destul de în regulă, cu cele 19 miliarde euro (cam cât am tras din împrumutul luat în 2009 de la troica FMI-CE-BM), dar suprinde, oarecum, volumul destul de mare pe partea de intrări (156 miliarde euro) și rambursări (137 miliarde euro). De remarcat că această activitate de creditare a extras valoare din economie și în absența unor rezultate pozitive în producție sau servicii.

Una peste alta, ieşirile de capital străin prin dividendele încasate (23 miliarde euro) şi dezinvestire (pierderile însumând 41 mld. euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde euro.

Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.

Spre o eventuală schimbare de paradigmă

În acest context, însă, apare problema dezvoltării capitalului autohton. Acesta are, deocamdată, rezultate semnificativ mai bune decât cel străin în formarea VAB, are tendințe mai mici de dezinvestire și se poate transforma el însuși într-un vehicul pentru pătrunderea în economiile țărilor vecine. În care, pe post de ISD, să formeze dar să și extragă valoare adăugată.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

Fie și pentru aducerea (posibilă, vezi Cehia) poziției investiționale nete mai aproape de pragul de -35% din PIB, ultimul indicator care ne mai lipsește pentru a avea un scor perfect pe tabloul de bord al echilibrului macroeconomic (să sperăm, că, între timp, nu stricăm alți indicatori).

Altminteri, semnificația dependenței (inevitabil extinsă de la economic în celelalte domenii ale societății) de capitalurile străine apare ca fiind destul de clară.

Această eventuală modificare de paradigmă se va dovedi în timp cu atât mai dificilă cu cât se va mai investi în România și cu cât se vor scruta selectiv operațiunile firmelor cu capital autohton.

Păstrarea unui echilibru rezonabil între capitalul străin și cel autohton, desigur prin dezvoltarea acestuia din urmă și nu prin descurajarea primului, devine o problemă tot mai stringentă a economiei românești.

Publicat la data de 13.1.2016 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    14.1.2016, 12:30 am

    1.Evaluarea este corecta, dar as mai adauga o paradigma, la cea a dezvoltarii capitalului national!Investitiile straine au scazut in 2015 la cca. 20 la suta fata de cele de pina in 2008, care si pina atunci, acopereau sub 50 la suta din necesarul de investitii straine (de minim 25 miliarde de Euro anual) pentru crearea a cca. 200-250 de mii de noi locuri de munca anual.Numai astfel se putea compensa pierderea a 5 milioane de locuri de munca dupa 1989.Prima CONCLUZIE, este ca investitiile straine sint insuficiente “cantitativ”, pentru a crea o competitie intre investitori.In consecinta nu putem “alege” ce anume sa sustinem/acceptam sub raport investitional strain privind aportul la Buget, dependent de nivelul calitativ productiv/economic:manufacturier sau high-tek al productiei.
    A doua CONCLUZIE, este ca dupa disparitia economiei si industriei nationale au disparut si resursele financiare alocabile dezvoltarii, iar posibilitatea reconstructiei economice a devenit dependenta strict de veniturile produse de investitiile straine.Ele ar fi trebuit sa asigure milioanele de locuri de munca, astazi lipsa.
    2.Dezvoltarea economica nationala se dovedeste imposibila, cita vreme Romania are indicle de competitivitate/functionalitate economica 74, care “anunta” investitorii straini, ca sintem o zona in care banii se pierd, in loc sa aduca profit.
    Este vizibil ca in tarile in care competitivtatea/functionalitatea economica nationala se afla sub indicele 30, lipsesc orice investitori straini productivi.
    Retragerea din banci a cca. 5 miliarde de Euro, reflecta perceptia bancherilor, ca in conditiile indicelui 74 acesti bani sint inutilizabili, deoarece nici un investitor nu se apropie de Romania.
    3.La intrebarea, daca situatia investitionala si riscul de a pierde bani este asa de grava, incit reinvestirea sa nu mai fie oportuna, raspunsul este da!Daca exista si in contabilitatea firmelor straine probleme care diminueaza veniturile bugetare, raspunsul este identic, cauzele fiind cele cunoscute.
    Competitivitatea economica sub-africana 74, datoria externa uriasa, lipsa a 5 milioane de locuri de munca cu tot atitia emigranti economici(devenind deficitar personalul productiv), scaderea drastica a investitiilor straine industriale, avind rezultat dezintegrarea industriala, coruptia si furtul banului public, lipsa oricarei viziuni si “proiect de reconstructie economica si industriala” postaderare, care sa redea lumii financiare increderea in a investi, infrastructura industriala, urbana si de transport precara, bugetul national sustinut prin indatorare si in 2016 – iata cartea de vizita economica si financiara care impiedica reinvestirea de catre firmele straine si totodata tine departe investitorii strategici industriali.
    4.Pentru reconstructia economica si industriala nationala, ca paradigma corecta si necesara Romaniei, trebuie sa avem in vedere in primul rind “paradigma” atragerii si dezvoltarii masive a capitalului strain, ca UNIC suport financiar pentru crearea celui national.Acesta ar trebui sa fie “proiectul national” postaderare”, realizabil prin proiectul national de aducere a competitivitatii/functionalitatii economice, imediat catre indicele 30, apoi imbunatatirea sa continua.Proiectul exista, a fost propus guvernului Ponta si Presedintelui Johanis, insa fara succes.Acestora si consilierilor lor, le pasa prea putin de orice PARADIGME economice…

  2. athos
    15.1.2016, 6:55 am

    Ar fi interesant de inteles CARE este/sunt de fapt concluzia/concluziile articolului.

    Spune autorul: “Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.”

    Se spune ca statistica si Biblia sunt folosite ca sa argumentezi orice. Cu alte cuvinte, nu prea exista “de la sine” si nici nu trebuie facuta confuzia intre corelatii si cauzalitati.

    Cred ca singura concluzie este aceea ca investitiile sunt insuficiente si ca nu fiscalitatea trebuie sa fie filtrul prin care analizezi economia. Sub sanctiunea aparitiei unor aberatii ce se impun “de la sine”.

    Asadar

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.1.2016, 9:19 am

    Poate ca fiscalitatea n-ar trebui sa fie unicul filtru prin care se analizeaza investitiile, dar statistica va trebui sa evidentieze intotdeauna cu ce ne alegem la Buget, de pe urma “muncii nationale”.Asa cum arata d-l Athos, concluzia concluziilor este ca investitiile (de orice fel) sint minore, fiind aflate la cca. 10 la suta din necesarul unei dezvoltari economice si industriale rapide, pentru ajungerea din urma a Poloniei sau Ungariei!Despre ajungerea din urma (sub raport economic) a tarilor dezvoltte, nici nu poate fi vorba – in lipsa unui nou model de dezvoltare economica – ca fundament (tehnic si logistic) al unui “proiect national (postaderare) de reconstructie economica si industriala”…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română