O problemă: problemele capitalului străin și utilitatea acestuia. Eventuala schimbare de paradigmă a economiei românești

De Marin Pana | 13.1.2016 .

capitalÎn 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiții străine directe (ISD), asigura circa 3,5 milioane locuri de muncă, cu 1% mai puţini angajaţi (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicată.

Așadar, prin ISD s-a reuşit doar înlocuirea forţei de muncă eliberate prin restructurarea economiei.

Cu toate acestea, trebuie precizat că, potrivit cifrelor prezentate de prim-viceguvernaturul BNR, Florin Georgescu, o prezență ridicată ISD în diverse ramuri de activitate Nu înseamnă automat și obținerea unei valori adăugate brute (VAB) mai ridicate.

Situația din primele șase sectoare de activitate alese pentru analiză este elocventă în acest sens.

tabel 1Sunt și segmente ale activității economice în care ISD au reușit să aducă o contribuție la valoarea nou creată pe măsura ponderii în economia românească, grupul de trei ramuri ales în încheierea tabelului venind să demonstreze acest fapt.

Per total, însă, se conturează concluzia că ISD nu au reușit și nu au cum să reușească singure să rezolve problema creşterii mai consistente a VAB – sursa bunăstării prin consum şi investiţii :

Simplificat, stocul de ISD în sumă de 60 miliarde euro este, în fapt, rezultatul a 3 fluxuri :

tabel 2Profitul reinvestit figurează cu minus per total deoarece este format din :

profitul realizat, în valoare de 61 miliarde euro (interesantă coincidența aproape perfectă cu volumul de ISD – n.r.), din care se scad dividendele plătite către acționarii firmelor cu capital străin, în sumă de 23 miliarde euro și pierderile înregistrate de aceste firme, care ating impresionanta sumă de 41 miliarde euro.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

Pe scurt, din +61 profit, -41 pierderi și -23 dividende distribuite ne dă minus trei miliarde euro la profitul reinvestit în România.

Situația apare ca destul de confuză. Pe de o parte se fac profituri foarte consistente, din care se pot da dividende absolut rezonabile. Pe de altă parte se invocă pierderi cam mari pentru mărimea economiei noastre (tot mai mult, un fel de a spune).

Să fie, oare, riscul de a pierde bani în România realmente atât de pronunțat sau ceva nu e tocmai în regulă prin contabilitate și la consolidarea bilanțurilor corporațiilor multinaționale ?

În lipsa unor analize temeinice și a unor situații concrete în care să se discute prețurile de transfer folosite la achizițiile între unități afiliate aceluiași acționar străin, nu se pot face speculații.

Cât despre soldul net al creditului, el pare destul de în regulă, cu cele 19 miliarde euro (cam cât am tras din împrumutul luat în 2009 de la troica FMI-CE-BM), dar suprinde, oarecum, volumul destul de mare pe partea de intrări (156 miliarde euro) și rambursări (137 miliarde euro). De remarcat că această activitate de creditare a extras valoare din economie și în absența unor rezultate pozitive în producție sau servicii.

Una peste alta, ieşirile de capital străin prin dividendele încasate (23 miliarde euro) şi dezinvestire (pierderile însumând 41 mld. euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde euro.

Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.

Spre o eventuală schimbare de paradigmă

În acest context, însă, apare problema dezvoltării capitalului autohton. Acesta are, deocamdată, rezultate semnificativ mai bune decât cel străin în formarea VAB, are tendințe mai mici de dezinvestire și se poate transforma el însuși într-un vehicul pentru pătrunderea în economiile țărilor vecine. În care, pe post de ISD, să formeze dar să și extragă valoare adăugată.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

Fie și pentru aducerea (posibilă, vezi Cehia) poziției investiționale nete mai aproape de pragul de -35% din PIB, ultimul indicator care ne mai lipsește pentru a avea un scor perfect pe tabloul de bord al echilibrului macroeconomic (să sperăm, că, între timp, nu stricăm alți indicatori).

Altminteri, semnificația dependenței (inevitabil extinsă de la economic în celelalte domenii ale societății) de capitalurile străine apare ca fiind destul de clară.

Această eventuală modificare de paradigmă se va dovedi în timp cu atât mai dificilă cu cât se va mai investi în România și cu cât se vor scruta selectiv operațiunile firmelor cu capital autohton.

Păstrarea unui echilibru rezonabil între capitalul străin și cel autohton, desigur prin dezvoltarea acestuia din urmă și nu prin descurajarea primului, devine o problemă tot mai stringentă a economiei românești.

Publicat la data de 13.1.2016 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    14.1.2016, 12:30 am

    1.Evaluarea este corecta, dar as mai adauga o paradigma, la cea a dezvoltarii capitalului national!Investitiile straine au scazut in 2015 la cca. 20 la suta fata de cele de pina in 2008, care si pina atunci, acopereau sub 50 la suta din necesarul de investitii straine (de minim 25 miliarde de Euro anual) pentru crearea a cca. 200-250 de mii de noi locuri de munca anual.Numai astfel se putea compensa pierderea a 5 milioane de locuri de munca dupa 1989.Prima CONCLUZIE, este ca investitiile straine sint insuficiente “cantitativ”, pentru a crea o competitie intre investitori.In consecinta nu putem “alege” ce anume sa sustinem/acceptam sub raport investitional strain privind aportul la Buget, dependent de nivelul calitativ productiv/economic:manufacturier sau high-tek al productiei.
    A doua CONCLUZIE, este ca dupa disparitia economiei si industriei nationale au disparut si resursele financiare alocabile dezvoltarii, iar posibilitatea reconstructiei economice a devenit dependenta strict de veniturile produse de investitiile straine.Ele ar fi trebuit sa asigure milioanele de locuri de munca, astazi lipsa.
    2.Dezvoltarea economica nationala se dovedeste imposibila, cita vreme Romania are indicle de competitivitate/functionalitate economica 74, care “anunta” investitorii straini, ca sintem o zona in care banii se pierd, in loc sa aduca profit.
    Este vizibil ca in tarile in care competitivtatea/functionalitatea economica nationala se afla sub indicele 30, lipsesc orice investitori straini productivi.
    Retragerea din banci a cca. 5 miliarde de Euro, reflecta perceptia bancherilor, ca in conditiile indicelui 74 acesti bani sint inutilizabili, deoarece nici un investitor nu se apropie de Romania.
    3.La intrebarea, daca situatia investitionala si riscul de a pierde bani este asa de grava, incit reinvestirea sa nu mai fie oportuna, raspunsul este da!Daca exista si in contabilitatea firmelor straine probleme care diminueaza veniturile bugetare, raspunsul este identic, cauzele fiind cele cunoscute.
    Competitivitatea economica sub-africana 74, datoria externa uriasa, lipsa a 5 milioane de locuri de munca cu tot atitia emigranti economici(devenind deficitar personalul productiv), scaderea drastica a investitiilor straine industriale, avind rezultat dezintegrarea industriala, coruptia si furtul banului public, lipsa oricarei viziuni si “proiect de reconstructie economica si industriala” postaderare, care sa redea lumii financiare increderea in a investi, infrastructura industriala, urbana si de transport precara, bugetul national sustinut prin indatorare si in 2016 – iata cartea de vizita economica si financiara care impiedica reinvestirea de catre firmele straine si totodata tine departe investitorii strategici industriali.
    4.Pentru reconstructia economica si industriala nationala, ca paradigma corecta si necesara Romaniei, trebuie sa avem in vedere in primul rind “paradigma” atragerii si dezvoltarii masive a capitalului strain, ca UNIC suport financiar pentru crearea celui national.Acesta ar trebui sa fie “proiectul national” postaderare”, realizabil prin proiectul national de aducere a competitivitatii/functionalitatii economice, imediat catre indicele 30, apoi imbunatatirea sa continua.Proiectul exista, a fost propus guvernului Ponta si Presedintelui Johanis, insa fara succes.Acestora si consilierilor lor, le pasa prea putin de orice PARADIGME economice…

  2. athos
    15.1.2016, 6:55 am

    Ar fi interesant de inteles CARE este/sunt de fapt concluzia/concluziile articolului.

    Spune autorul: “Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.”

    Se spune ca statistica si Biblia sunt folosite ca sa argumentezi orice. Cu alte cuvinte, nu prea exista “de la sine” si nici nu trebuie facuta confuzia intre corelatii si cauzalitati.

    Cred ca singura concluzie este aceea ca investitiile sunt insuficiente si ca nu fiscalitatea trebuie sa fie filtrul prin care analizezi economia. Sub sanctiunea aparitiei unor aberatii ce se impun “de la sine”.

    Asadar

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.1.2016, 9:19 am

    Poate ca fiscalitatea n-ar trebui sa fie unicul filtru prin care se analizeaza investitiile, dar statistica va trebui sa evidentieze intotdeauna cu ce ne alegem la Buget, de pe urma “muncii nationale”.Asa cum arata d-l Athos, concluzia concluziilor este ca investitiile (de orice fel) sint minore, fiind aflate la cca. 10 la suta din necesarul unei dezvoltari economice si industriale rapide, pentru ajungerea din urma a Poloniei sau Ungariei!Despre ajungerea din urma (sub raport economic) a tarilor dezvoltte, nici nu poate fi vorba – in lipsa unui nou model de dezvoltare economica – ca fundament (tehnic si logistic) al unui “proiect national (postaderare) de reconstructie economica si industriala”…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

speranta viata multime Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română