marți

26 martie, 2024

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

22 februarie, 2015

Diana VoicuGuvernul ar trebui sa aprobe in urmatoarele saptamani o strategie vitala pentru accesarea celor peste 30 de miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune care i-au fost alocate pentru perioada 2014-2020. Este vorba de Agenda Digitala pentru Romania, un document care adapteaza la nivel national obiectivele Agendei Digitale Europene 2020, si in care se estimeaza un necesar de investitii minime de peste 3,9 miliarde euro in urmatorii cinci ani.
Intr-un interviu pentru cursdeguvernare.ro, Diana Voicu, secretar de stat in Ministerul pentru Societatea Informationala, explica ce masuri concrete vor fi luate in perioada urmatoare pentru reducerea decalajului digital in administratie, educatie și sanatate.
***

cursdeguvernare.ro: La ce să ne așteptam, practic, de la implementarea Agendei Digitale in Romania?

Diana Voicu: In momentul in care s-a pus in discutie demararea negocierilor cu Comisia Europeana pentru exercitiul 2014-2020 a fondurilor structurale si de coeziune, Romania a trebuit sa gandeasca aceasta accesare de fonduri intr-o forma integrata.
In acest sens au fost doua conditionalitati – ex-ante – si anume intocmirea elaborarea si aprobarea de catre Guvernul Romaniei si avizarea de catre Comisia Europeana a Agendei Digitale pentru Romania si a Planului National de dezvoltare a retelelor de utlima generatie (Next Generation Netwok).


O implementare completă a obiectivelor specificate in aceasta strategie pentru sectorul IT&C din Romania va necesita o investiție totală de peste 3,9 miliarde de euro, iar impactul direct și indirect asupra economiei, calculat în conformitate cu bunele practici din alte țări europene care au făcut investiții similare poate fi tradus într-o creștere PIB de 13%, creșterea numărului de locuri de muncă cu 11%, și reducerea costurilor de administrare cu 12% până în anul 2020.

cursdeguvernare.ro: Si in ce stadiu se afla autoritatile romane cu adoptarea acestor documente cadru?

Diana Voicu: La momentul acesta cele doua documente sunt informal acceptate de Comisia Europeana, ele se subsumeaza Agendei Europa 2020 si sunt pe circuitul de avizare in cadrul Guvernului Romaniei dupa ce au fost mai multe runde de consultari publice care au implicat preluarea unor reactii din partea mediului privat, a asociatiilor profesionale si a societatii civile.

Ministerul pentru Societatea Informationala (MSI) si-a propus ca in doua-trei saptamani sa includa pe ordinea de zi a sedintei de guvern acest proiect de HG. De la Comisia Europeana termenul limita este decembrie 2016, data pana la care trebuie aprobate cele doua documente, dar nu este cazul pentru ca noi ne dorim sa lansam anul aceste niste apeluri de proiecte si trebuie sa stim care ar fi cheltuielile eligibile ce conduc la atingereaobiectivelor celor doua documente.

Viața digitală – în 36 de evenimente


cursdeguvernare.ro: In aceasta strategie ati definit patru domenii majore de actiune, primul dintre acestea fiind dedicat serviciilor de eguvernare si informatizarii administratiei publice. Datele europene arata ca la nivelul anului 2013, doar 5% dintre romani utilizau servicii de eGuvernare, fata de o medie europeana de 41%. Tinta asumata in aceasta strategie este ca 35% dintre romani sa utilizeze servicii de eguvernare pana in 2020. Pare o tinta imposibil de atins. Ce masuri concrete luati in calcul pentru perioada imediat urmatoare?

Diana Voicu: Este un cerc vicios. De fapt sunt trei vectori care pot sa accelereze procesul de atingere a obiectivelor. In primul rand nu exista suficiente servicii publice electronice pe care sa le accesezi direct de acasa., de la serviciu sau un punct public de acces la internet și care sa stimuleze populatia sa foloseasca mediul digital in relatia cu statul

Luand ca referinta datele Comisiei Europene, am definit 36 de evenimente de viata care referentiaza cetatenii si mediul de business pe care ne-am propus sa le informatizam in mod integrat pe tot lantul de valoare al proceselor aferente.

In al doilea rand, 39% din populatie nu a accesat niciodata internetul si nici calculatorul, adica nu are competente digitale. Ne propunem o abordare de formare bazata pe asistenta din partea unor facilitatori care sa se bazeze pe interesul socio-profesional al cetatenilor.

In al treilea rand – nu exista infrastructura de tip broadband suficient dimensionata pentru o utilizare intensa – mai ales in mediul rural, pentru ca atunci cand discutam de transferuri mari de date, informatii si imagini este nevoie nu de basic broadband, ci de broadband ultrarapid – si aici intervine Planul national NGN care traseaza directiile de interventie pentru aceste servicii de comunicatii electronice in locurile unde nu exista.

cursdeguvernare.ro: Cele 36 de evenimente de viata se pot traduce in 36 de proiecte, respectiv  36 de licitatii?

Diana Voicu: Este posibil ca pentru cele patru evenimente majore de viata (nasterea, casatoria, divortul, decesul) sa fie o singura licitatie, pentru ca procesul este cam acelasi si atunci creezi un singur sistem informatic aferent mai multor etape de lucru, agregand toate entitatile contributoare.

Oricum, cele 36 de proiecte vor fi lansate in momentul in care vom finaliza o platforma de interoperabilitate. Pana acum s-au dezvoltat sisteme informatice dar nu comunica intre ele. Si atunci trebuie sa cream niste standarde de interoperabilitate care sa fie in linie cu cele europene si sa creeze acea platforma integranta care sa fluidizeze traficul intre datele si sistemele din entitatile administratiei publice.

Aici avem o veste buna, pentru ca am inceput discutiile si cu Banca Mondiala si cu USTDA (United State Trade Developmnet Agency). Ambele au fost deschise a ne oferi consultanta si asistenta tehnica, In acest moment, contractul cu guvernul american (USTDA) se afla in curs de semnare.

Este un grant in valoare de aproape 400.000 de dolari oferit de USTDA pentru dezvoltarea unei platforme de interoperabilitate, care presupune de fapt evaluarea sistemelor informatice existente si, pe baza unei abordari conceptuale de tip GEA (Government Enterprise Architecture), elaborarea unui plan de tranzitie catre un cadru de guvernanta electronică.

Contractul ar urma sa fie semnat luna aceasta, grantul a fost deja aprobat de board-ul USTDA. Licitatia va fi demarata imediat dupa semnarea contractului de grant si la ea vor avea acces companiile americane, cu un minim 20% din valoarea contractului care poate fi subcontractat catre o companie locala si care va avea ca scop crearea acestei arhitecturi care sa consolideze infrastructura IT din administratia publica centrala. Se va face un inventar, se vor propune standarde pentru cadrul de interoperabilitate si se vor identifica proprietarii registrelor de date. Ulterior, intitierea unui act normativ va stabili concret modul de functionare al institutiilor publice bazat pe schimburi de date digitale. Ulterior, intitierea unui act normativ va stabili concret modul de functionare al institutiilor publice bazat pe schimburi de date digitale.

Ca sa revin, cand vom lansa cele 36 de proiecte, ele vor trebui sa aiba caiete de sarcini care sa referentieze aceste standarde de interoperabilitate si atunci orice arhitectura informatica din Romania va respecta aceste reguli de tranzactionare.

Tot la acest capitol trebuie sa va spun ca Ministerul pentru Societatea Informationala va demara o licitatie prin care va cere consultanta pentru proiectele strategice aferente perioadei 2014-2020 din educatie, sanatate, cultura, inovare sau broadband.

Este o licitatie cu sase loturi de proiecte, care se afla in consultare in prezent la ANRMAP si probabil va fi lansata in Sistemul Elecronic de Achizitii (SEAP), cel mai probabil, sfârșitul lunii februarie. Fondurile alocate pentru aceasta licitatie sunt de 660.000 de euro (inclusiv TVA). Poate veni un singur ofertant care sa aiba expertiza pe toate cele sase loturi, sau pot veni mai multi ofertanti, insa evaluarea se va face separat, pe fiecare lot in parte.

Proiectele vizeaza sprijin acordat Ministerului pentru identificarea si justificarea de proiecte strategice pe fiecare domeniu de actiune prevazut in Agenda Digitala pentru Romania. Contractele au ca termen de implementare iunie 2015.

Digi-… :Sănătatea, Educația, Cultura

cursdeguvernare.ro: Sa trecem la al doilea domeniu de actiune TIC in Sanatate, Educatie, Cultura si incluziunea digitala. Ce proiecte concrete aveti aici?

Diana Voicu: Si în domeniul sănătății ne-am propus ca proiectele sa fie integrate, sa nu mai mearga pe zone distribuite, , disparate, de exemplu informatizarea unui spital sau ambulatoriu de specialitate. Pe zona de telemedicină avem parteneri CNAS si Ministerul Afacerilor Interne respectiv Departamentul pentru Situatii de Urgenta. A rezultat o strategie pragmatica cu 4 directii de actiune: : .medicina de urgență, teleimagistica, consultul la distanță și monitorizarea pacientului.

Vom avea un proiect de interoperabilitate care sa consolideze ceea ce s-a construit in Romania pana la acest moment in domeniul eHealth. Sistemul Unic Integrat, Sistem de clasificare pe grupuri de diagnostic (Grupuri de Diagnostic Înrudite – GDI), Sistemul de Reţete Electronice, Sistemul Cardului de asigurare de Sănătate, Sistemul de gestiune electronică a fişelor pacienţilor, SMURD și Telemedicina pentru zonele rurale.

Pana in 2020 ne-am propus sa luam aceste sisteme si sa le integram intr-o forma astfel incat ele sa fie interoperabile si sa gasim o solutie astfel incat ele sa fie deschise prin portaluri catre cetateni, pentru ca acum nu se ajunge direct la interactiunea cu cetatenii.

Unul dintre cele 6 loturi de proiecte de consultanta din licitatia despre care v-am vorbit anterior va referentia aceste lucruri.

În ceea ce privește  teleimagistica – radiografiile. Ce se intampla acum? Orice pacient care efectueaza o radiografie intr-un spital o primeste la final, in format fizic. In momentul in care pacientul merge la alta unitate medicala, ii se cere radiografia respectiva sau se va efectua alta noua. Si atunci s-a identificat ca problema nationala ca aceste radiografii sunt si costisitoare si implica si timp  Solutia este ca aceste analize de teleimagistica  ar trebui stocate intr-o forma integrata intr-un sistem electronic, accesibil astfel incat sa fie posibile transmiterea și accesarea imaginilor și datelor asociate la distanță pentru consultare sau interpretare, transmiterea în timp util a rezultatului interpretării către profesionistul medical inclusiv in centre distante, cu reactie in timp real, iar Romania sunt foarte putini specialisti. Si atunci, de exemplu, poti sa apelezi la experti din afara tarii care sunt pe alt fus orar mult decalat. De exemplu, inteleg ca Suedia apeleaza la specialisti din Noua Zeelanda tocmai pentru ca sunt declati cu 12 ore. Si atunci, existand aceasta informatie digitizata, poate fi interpretata de doctori din afara Romniei in baza unui parteneriat.

cursdeguvernare.ro: Si concret ce se va face in perioada urmatoare?

Diana Voicu: In perioada urmatoare, primii pasi in directia telemedicinei vor fi facuti pentru transmiterea datelor la un mediu de stocare adecvat din care să poată fi preluate ulterior pentru afișare, interpretare formală, analiză, și consultare, dezvoltarea sistemului ce va include toate unitățile care au capacități de preluare și interpretare a imaginilor medicale și gestiunea și stocarea datelor asociate sistemului in format centralizat si aliniat cu capacitățile sistemului DES (dosarul electronic de sanatate).

Ma voi intoarce la serviciile de cloud guvernamental. Vom utiliza toate centrele de date si resursele de tip cloud existente in MAI, Ministerul Sanatatii si STS, inclusiv cloud-ul de la ICI care urmeaza sa fie finalizat, consolidate astfel incat sa folosite in comun.

A treia si respectiv a patra directie vizeaza telemedicina. Vorbim de consultatii la distanta. Trebuie sa ajungem sa cointeresam personalul din sistemul medical sa ramana in Romania. Gandim un fel de call center care sa poata sa asigure un dialog la distanta intre medic si pacient si pe un tarif orar, sa poata sa fie un sistem recompensatoriu financiar pentru medicul respective.

Vorbim apoi de monitorizarea la distanta a pacientului. Semnele vitale – pulsul, tensiunea, procentul de oxiden din sange sa fie transmise cu regularitate catre medicul de familie si sa se apeleze la medicul specialist daca acestea ies din limitele normale.

cursdeguvernare.ro: Ce proiecte concrete sunt vizate pe zona de Educatie, plecand de la principiile enuntate in Agenda Digitala?

Diana Voicu: In urma discutiilor cu Ministerul Educatiei au rezultat mai multe directii finantabile. O data – infrastructura, care inseamna campusuri wireless in scolile gimnaziale. In al doilea rand – platforma scolara de invatare, biblioteca scolara virtuala, catalogul electronic si alte sisteme informatice care sa permita un process de invatare-predare-evaluare inovativ. Sunt proiecte care inseamna integrarea tuturor continuturilor educationale utilizate in acest moment la clasa intr-o singura platforma, dar si acces la resurse educationale deschise (open educational resources).

Manualele digitale transpun continutul manualelor romanesti in format electronic. Ideea este daca nu am putea folosi si alte continuturi animate, multimedia. Trebuiesc inventariate, evaluate de o comisie specializata din Ministerul Educatiei si ridicate ca linkuri in aceasta biblioteca virtuala alaturi de continutul manualelor digitale.

Profesorii trebuie sa aiba la dispozitie aceasta biblioteca virtuala si sa-si pregateasca lectia de a doua zi pe baza acestor resurse care pot fi: filmulete din Youtube spre exemplu. Este vorba de o platforma IT comuna care presupun ca va fi tot in cloud. Profesorii pot sa se foloseasca de resursele suplimentare si sa-si creeze lectia intr-un anumit mod pentru a ajunge la inimile copiilor, iar aceste lectii pot fi ridicate pe aceasta platforma virtuala si utilizate ulterior de alti profesori de aceeasi specializare.

Poate o sa intrebati cum e cu proprietatea intelectuala. Trebuie sa gasim o solutie si in aceasta privinta.

cursdeguvernare.ro: Cand vom vedea ceva concret in acest sens?

Diana Voicu: Si pentru acest domeniu asteptam rezultatele evaluarii consultantei ce va pregati implementarea direcțiilor de acțiune ale Agendei Digitale pentru România 2020. Consultantul va evalua ce s-a facut pana acum in Educatie, ce strategii are acum Ministerul Educatiei, dupa care se va propune platforma hardware si software care va fi finanta din programul operational competitivitate 2014 – 2020.

cursdeguvernare.ro: Ce se mai intampla cu informatizarea scolilor? Era acel proiect cu Ministerul Educatiei anuntat de Ministrul Cotovelea. Acesta spunea in luna noiembrie a anului trecut ca toti copiii din clasa a treia din Romania vor invata pe tablete, incepand din luna martie 2015.

Diana Voicu: Cand vorbim de proiecte finantate de programul operational competitivitate fie in 2007-2013, fie pentru 2014-2020 vorbim de platforme tehnologice care sa gestioneze continut relevant, inclusive activitati de training si achizitie de echipamente. Luat in acest context, tabletele reprezinta echipamente de tip terminal ale unui sistem gandit integrat. Un astfel de sistem national va avea ca finantare bugetul 2014-2020.

cursdeguvernare.ro: Deci de la proiectul cu tabletele sa ne luam adio?

Diana Voicu: Nu este proiectul cu tabletele. Este proiectul integrat cu platforma de invatare care este sustinut de echipamente de tip tablete si care va fi finantat pentru ca asa ne-am angajat catre CE prin programul operational ca sa indeplinim obiectivele 2020 – minim 2000 de școli care utilizează resurse de tip OER și WEB 2.0 în educatie.

cursdeguvernare.ro: La capitolul Cultura, se precizeaza ca, pana la sfarsitul lui 2015, Romania va expune 750.000 de elemente/opere digitale in Europeana.eu (biblioteca digitala europeana). Care sunt mai exact aceste elemente digitale? Sunt sanse sa fie atinsa aceasta tinta?

Diana Voicu: Produse culturale care fac parte din zestrea si patrimoniul cultural al Romaniei, incepand cu toate piesele din muzeele din Romania digitizate. Stiti bine ca acum muzeele de renume din lume sunt vizitate virtual. Este o indosariere digitala a produselor culturale in care pe langa imagini, se regasesc si fise de informatii.

Vor mai fi digitizate produse culturale aflate in domeniul public, orfane și cele protejate de dreptul de autor pentru care se achizitioneaza drepturi de publicare online pe minim 10 ani. Din perspectiva relevantei culturale, vom acorda prioritate acelor produse incluse in programele scolare, consacrate si cu succes la publicul larg. Totodata, vor fi luate in considerare si resursele culturale vulnerabile sau fragile precum manuscrisele vechi, cele din arhivele publice si cele de la televiziuni si institutele de cinematografie – filmele, documentarele foarte vechi care nu sunt inca digitizate si din pacate se pierd pentru ca banda se deterioreaza.

cursdeguvernare.ro: Toate acestea vor fi incarcate pe Europeana.eu?

Diana Voicu: Sa stiti ca ele nu sunt incarcate pe europeana.eu. Acolo sunt referinte catre depozitarele nationale ale acestor informatii digitizate. Cele 750.000 de itemi vor fi regasite tot in niste depozite de date nationale, care pot fi tot in cloud.

cursdeguvernare.ro: Si cum v-ati gandit sa faceti acest lucru?

Diana Voicu:  Avem un proiect deja cu Ministerul Culturii privind niste standarde date vis a vis de modul de stocare a acestor informatii. Din partea Ministerului Culturii sunt o serie de specialisti care vizeaza daca acesti itemi sunt de valoare nationala si merita sa fie afisati. Tot acesti specialisti vor fi responsabili de procedura de selectie. In acest sens, se va dezvolta o platform informatica de expunere si colectare online a metadatelor produselor culturale care sa includa vocabulare multilingve si aplicatii pentru dispozitive mobile.

Cursdeguvernare.ro: Aveti o statistica privind scolile informatizate?

Diana Voicu: Scoala informatizata in Romania inseamna atat un grad ridicat de dotare cu echipamente IT conectate la retea de Internet de banda larga de mare viteza, care sa permita accesul la colectiile de produse educationale digitale, cat si existenta unor facilitatori care sa transforme modul de predare, invatare si evaluare. Astfel, se impune utilizarea metodelor interactive care sa stimuleze lucrul in grup, invatarea prin colaborare, schimbul de informatii intre elevi, iar produsele didactice pe care le realizeaza profesorul – proiectul unitatii de invatare – trebuie sa aibe la baza resursele digitale.

2000 de scoli au fost dotate cu infrastructura de comunicatii electronice prin proiectul “Internet in scoala ta”. Noi ne-am propus ca prin Programul Operational Competitivitate (POC) sa informatizam in sensul celor definite mai sus 2000 de scoli pana in 2020.

Comerțul electronic și infrastructura lui europeană

cursdeguvernare.ro: Al treilea domeniu de actiune este comertul electronic si cercetarea si dezvoltarea in IT&C. Si aici Romania sta foarte prost. Doar 8% din populatie a facut tranzactii online in 2013. Tinta este de 30% pana in 2020. Cum s-ar putea ajunge aici?

Diana Voicu: Aici avem doua directii. Comisia Europeana si-a propus sa elaboreze impreuna cu statele membre pana in iunie 2015 Strategia de Piata Unica Digitala. S-a constatat ca din pacate Europa nu este tocmai o piata atractiva pentru investitori. De ce?
Pentru ca investitorii cand se uita la UE vad 28 de tari diferite, cu reglementari si procese diferite. In acest sens, comisarul pe economie si societate digitala, G.Oettinger a identificat nevoia de omogenizare a acestor procese, care inseamna interoperabilitatea sistemelor informatice si reglementari din zona de ecommerce. , care sa asigure incredere alaturi de toate reglementarile necesare.

Daca eu cumpar de la un magazin din alta tara, vreau sa stiu ca banii platiti au ajuns in siguranta la beneficiar si ca produsul imi va fi livrat rapid si conform cu comanda. Trebuie sa creem un sistem de comert electronic simplu, cu procese usor de utilizat atat de cetatenii din mediul rural, cat si pentru cei din urban. Daca acest lucru nu se intampla, trebuie sa stiu cui sa ma adresez, carei organizatii europene pot transmite o plangere

In sensul acesta ne uitam la piata de ecommerce romaneasca. Avem o populatie nebancarizata – peste 40% din populatie nu detine un cont bancar si nu are nici un fel de relatie cu vreo entitate din sistemul financiar bancar. Vorbim de o populatie care are o temere vis a vis de securitatea tranzactiilor si informatiilor, care nu are competente de utilizare a tehnologiei informatiei, ori are acces la internet . Avem in vedere instituirea unui ecosistem de Mobile Money, bazat pe plăţile mobile şi on-line din România şi pe îmbunătăţirea gradului de utilizare a instrumentelor şi serviciilor de plăţi electronice clasice şi mobile.

Anul trecut erau 4500-5500 de magazine online romanesti. Ne-am propus sa facem o autoritate care sa certifice magazinele online secure din Romania si mai ales pe cele care comercializeaza produsele si serviciile romanesti. Vrem sa incurajam business-urile din tara noastra. Ne-am propus ca pana in 2020, sa ceritficam 1000 de astfel de magazine, pe baza unor criteria specific.

cursdeguvernare.ro: Cand ar trebui sa apara aceasta autoritate?

Diana Voicu: Anul acesta.

cursdeguvernare.ro: Ce masuri vizati pe zona de cercetare si inovare in IT?

Diana Voicu: Aici discutam de 50 milioane euro din fonduri structurale care vor adresa entitatile din sectorul ITC care produc branduri romanesti si care pot fi marketabile in strainatate. Targetul este ca pana in 2020 sa avem 30 de produse sau servicii inovative romanesti din zona ITC ce vor deservi sectoarele care aduc competitivitate Romaniei, si care vor demonstra ca au adoptie pe piata globala.

Modalitatea prin care cercetarea si dezvoltarea sa furnizeze produse marketabile sunt aceste concentrari de inovare – clustere de inovatie IT&C. Clusterele existente sunt in Cluj, Iasi, Miercurea Ciuc, Timisoara, Galati, Brasov si Bucuresti.

Beneficiarii sunt IMM-urile din aceste clustere sau clusterul ca atare sau o grupare de IMM-uri care fac parte din clustere si care au un produs pe care vor sa-l dezvolte și promoveze. Acestea procese trebuie facute concentrat si integrat, mizand pe un management care sa accelereze tranzitia de la idee si prototip la produs sau serviciu vandabil. Ne vom concentra pe finantarea inovarii pe ultima veriga a lantului de valoare, legata de profilul utilizatorului final a carui nevoie va fi testata prin demersuri de tip crowdfunding. .

cursdeguvernare.ro: Ultimul domeniu – acoperirea cu internet broadband. Ce planuri pe termen mediu si lung?

Diana Voicu: Interesul este foarte mare, pentru ca toate celelalte servicii fara o infrastructura de banda larga de mare viteza nu isi au sensul.
Aici este Planul national NGN care a evaluat investitii necesare de peste 3,1 miliarde euro. In fondurile structurale 2014-2020 avem 100 de milioane de euro alocate pentru acest segment. Diferenta este imensa.

Mai avem insa si alte resurse. Probabil ati auzit de Fondul European pentru Investitii Strategice (planul financiar Junker) – unde 315 miliarde euro sunt garantate de UE pentru mari sisteme nationale si transnationale strategice, proiecte cu un profil de risc ridicat, unde participarea este deschisa si pentru bancile nationale si alte entitati din sectorul privat. Investitiile strategice sunt cele in retelele de banda larga sau energie.

Am transmis la Comisia Europeana deja o lista de 19 proiecte in valoare de aprox. 950 mil. Eur, din care 500 mil Eur reprezinta valoarea unui proiect de infrastructura de banda larga.

In afara de aceasta avem Connecting Europe Facility-Telecom care este un alt mare program comunitar unde unitățile administrativ teritoriale pot transmite proiecte de dezvoltare locala.

Prin Planul NGN, ne-am propus mai multe masuri aici. In primul rand, reutilizarea infrastructurii pasive. Atunci cand construiesti retele bazate pe fibra optica, ca sa asiguri acces la Internet epentru un sat izolat, valoarea lucrarilor civile reprezinta apoape 80% din costurile investitionale totale, ceea ce inseamna foarte mult. Uniunea Europeana a emis o directiva care impune ca toate statele membre sa inlesneasca accesul la infrastructura pasiva, adica: stalpii, canalizatiile care apartin prestatorilor de servicii publice de utilitati sa le puna la dispozitia operatorilor de comunicatii.

Astfel, trebuie sa fie disponibila o reprezentare digitala a teritoriului si a infrastructurilor pasive. Astfel incat, in momentul in care un operator vrea sa investeasca, sa stie cum isi poate optimiza costurile.

In al doilea rand, procedura de autorizare pentru construirea retelei de comunicatii electronice si a infrastructurii respective trebuie simplificata.  Si, trei, s-a considerat ca este o parghie foarte mare pentru accelerarea penetrarii infrastructurii de broadband in mediul rural acordare unor granturi catre operatori si mai ales finantari la care beneficiar sa fie administratia publica locala, care poata sa dea rapid aviz sau informatii despre infrastructura pasiva.

Speram deci ca cele 100 milioane de euro sa fie atrase de consortii intre operatori si administratiile publice locale sau de administratiile publice locale care sa faca mai departe achizitiile.

cursdeguvernare.ro: Ce investitii veti demara in perioada urmatoare pe zona de broadband?

Diana Voicu: Unul dintre loturile de consultanta are ca scop identifica modelelor operationale din zona de broadband pentru proiectele finantate din POC 2014 – 2020. Totodata, Banca Mondiala va oferi asistenta tehnica care sa ajute administratiile locale si operatorii sa elaboreze proiecte de broadband eligibile la finantare, contract ce va fi semnat pana in martie 2015.

Exista un Memorandum de intelegere intre Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, in baza caruia aceasta poate sa presteze servicii de asistenta tehnica si consultanta pentru Guvernul Romaniei pentru pregatirea proiectelor din exercitiul financiar 2014-2020.

…Și banii

cursdeguvernare.ro: De unde veti gasi finantare pentru toate obiectivele Agendeti Digitale?

Diana Voicu: Avem o data 530 milioane de euro din Programul Operational Competitivitate (POC), Axa 2. Connecting Europe Facility este un program la care care vrem sa scriem proiecte pentru broadband rapid si ultra-rapid in mediul rural. Fondul European pentru Investitii Strategice are incluse pentru Romania 19 propuneri de proiecte pe ITC pentru a accesa potentialul de 315 miliarde de Euro. Si nu in ultimul rand avem bugetul statului, din care vrem sa investim cat mai putin. Pe baza obiectivelor si a planului de actiuni din Strategia Agenda Digitala pentru Romania 2020, ne propunem sa atragem resurse de la alte institutii financiare internationale.

cursdeguvernare.ro: Ce garantii avem ca vor fi atinse tintele acestei Strategii?

Diana Voicu: In primul rand va fi afectata absorbtia fondurilor structurale 2014 – 2020 si nu cred ca ne permitem. Toate aspectele din Agenda Digitala vor fi monitorizate si evaluate periodic si foarte strict de CE.
Agenda Digitala pentru România 2020 are o anexa foarte importanta pe care s-a negociat foarte mult, respectiv modul de avizare si urmarire a acestor proiecte.

Avizarea si monitorizarea proiectelor se face de catre MSI, Cancelaria Primului-Ministru, Comitetul National pentru Coordonarea implementarii Strategiei pentru Consolidarea Administratiei Publice, Organismul Intermediar pentru Societatea Informationala,  Comitetul Tehnico- Economic pentru Societatea Informationala.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Eu cred ca primul pas in dezvoltarea reala a serviciilor de e-guvernare este crearea unui sistem unic de autentificare online gestionat de statul roman – printr-o agentie a ministerului pe care il reprezinta doamna. Fiecare cetatean care doreste poate sa isi creeze o identitate unica, sigura si verificata – dar O SINGURA DATA!
    Acum, fiecare institutie a statului care se trezeste sa ofere servicii online cetateanului se apuca si dezvolta de capul ei propriul sistem. Face primaria din oraselul tau sistem de plata impozite online? Genial, poftiti la coada la ghiseu “sa va ridicati user si parola”! Face ANAF “Spatiu Privat Virtual”? Extraordinar, hai cu buletinul intre 10 si 12, sa iti iei parola! Nu vi se pare intruchiparea lucrului pagubos si prost facut? Si nu vi se pare ca pana la urma nici primaria nici ANAF-ul nu sunt de vina ca ministerul doamnei nu le ofera un astfel de sistem integrat, asa ca trebuie sa isi puna fiecare la lucru programatorii aia batrani si rupti de realitate din dotare ca sa dezvolte acelasi lucru, dar in moduri diferite, fiecare cu o interfata proasta proprie, cu gauri de securitate proprii si bug-uri proprii?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Eu cred ca primul pas in dezvoltarea reala a serviciilor de e-guvernare este crearea unui sistem unic de autentificare online gestionat de statul roman – printr-o agentie a ministerului pe care il reprezinta doamna. Fiecare cetatean care doreste poate sa isi creeze o identitate unica, sigura si verificata – dar O SINGURA DATA!
    Acum, fiecare institutie a statului care se trezeste sa ofere servicii online cetateanului se apuca si dezvolta de capul ei propriul sistem. Face primaria din oraselul tau sistem de plata impozite online? Genial, poftiti la coada la ghiseu “sa va ridicati user si parola”! Face ANAF “Spatiu Privat Virtual”? Extraordinar, hai cu buletinul intre 10 si 12, sa iti iei parola! Nu vi se pare intruchiparea lucrului pagubos si prost facut? Si nu vi se pare ca pana la urma nici primaria nici ANAF-ul nu sunt de vina ca ministerul doamnei nu le ofera un astfel de sistem integrat, asa ca trebuie sa isi puna fiecare la lucru programatorii aia batrani si rupti de realitate din dotare ca sa dezvolte acelasi lucru, dar in moduri diferite, fiecare cu o interfata proasta proprie, cu gauri de securitate proprii si bug-uri proprii?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: