sâmbătă

16 martie, 2024

29 octombrie, 2017

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici. În cazul salariului minim, suma scutită de impozit va crește de la 300 lei la 510 lei.

Pentru persoanele aflate în întreţinere (în marea lor majoritate, copii) se va majora deducerea de bază cu 60%, de la 100 de lei în prezent la 160 de lei.

APARENT, toate bune şi frumoase.


Dacă se face, însă, corelarea cu scăderea a impozitului pe venit de la 16% la 10%, fără de care nu se poate face trecerea contribuţiilor integrală a actualelor contribuţii ce revin salariaţilor către angajator, rezultă că măsura are un efect asupra banilor rămaşi în buzunare, în cel mai bun caz, ( literalmente, nu este o exprimare peiorativă) de (nu e o metaforă!) 3 lei (vezi tabelele).

Practic, sunt măsuri care sunt prezentate pe post de mari beneficii, dar care, în realitate, seamănă bine cu ceea ce Caragiale a imortalizat în caracterul politicianului român în urmă cu un secol: ”Să se schimbe dar să nu se modifice”. De fapt, „un lung prilej de supoziţii şi de ipoteze” care să acopere prin zgomot mediatic faptul că, în curând, nu vom avea bani la buget pentru toate angajamentele luate prin decizii politice fără acoperire economică.

Povestea cu creşterea deducerilor pentru copii, care are un efect nul în buzunarele angajaţilor vizaţi de această măsură ar fi chiar hazlie dacă nu ar afecta milioane de persoane. Care ar putea să creadă că majorarea cu 60% a sumelor deduse pentru persoanele aflate în întreţinere şi reducerea concomitentă a impozitului la 10% le va aduce ceva bani în buzunare.

Tabloul fiscal aşezat în pereţii realităţii zice că, dacă reduci impozitele, reduci implicit şi marja de manevră a politicii fiscale. Care nu poate fi de stânga cu impozite de dreapta dintr-un motiv simplu. Statul nu poate da nimic ci redistribuie bani ( tot mai puţini se pare, în scădere spre 30% din PIB). redistribuire ori de la dreapta la stânga, ori de stânga la dreapta.


Dacă dai şi la stânga şi la dreapta, în timp ce te bate gândul să-i iei de la centru (a se citi tipăriţi de Banca Centrală) ei se vor face că vin în buzunare iar mărfurile se vor face că rămân în galantare, din motiv de scădere a puterii de cumpărare, ca să-l parafrazăm pe regretatul academician N. N. Constantinescu.

Care, cu vreo cinci ani înainte de căderea regimului socialist, ne spunea la fostul concurs naţional pentru studenţi  ”Traian Lalescu” ( cei ceva mai în etate ştiu despre ce e vorba), referitor la raportările menite să dea bine la partid şi la populaţie: ”Noi ne facem că dăm venit naţional ( pe atunci nu lucram cu PIB-ul –n.r.) iar el se face că vine”.

Cât despre majorarea salariului minim de la 1.450 lei la 1.550 lei, care, de fapt, ar fi vreo 1.900 de lei după cum vrei să te joci de-a fiscalitatea fără să se schimbe nimic în favoarea echilibrării bugetului public şi al aducerii lui în acord cu realitatea economică şi alte asemenea măsuri, fără a intra în calcule inutile, care se schimbă peste noapte după cum se anunţă noi modificări de procentaje, ele arată a căutare prin buzunare. Degeaba muţi banii de colo, colo, că ei nu se înmulţesc pe parcurs şi nu apar din nimic pentru a acoperi promisiunile făcute.

În fine, cea mai periculoasă abordare este cea a acordării de noi beneficii exagerate, peste cele deja stabilite prin lege, procedeul fiind unul penibil de simplu. Dacă nu poţi să dai o majorare de 10% de la 1 ianuarie dintr-o creştere economică de 5% pentru că pui pe butuci bugetul pe 2018, dai tot 10% dar de la 1 iulie şi te-ai mai scos un an.

Acelaşi lucru, pentru majorarea cu 23% (!!) a pensiei minime garantate, de la 520 de lei la 640 de lei. Dacă nu se poate face la 1 ianuarie, atunci o mutăm de la 1 iulie. Practic, dai 720 de lei în plus pe 6 luni în loc de 12 luni şi anunţi o majorare festivistă la 640 de lei în loc de 580 de lei. Pe post de glumă economică, se putea merge şi până la 1.240 de lei acordaţi de la 1 decembrie 2018. Doar efectul asupra execuţiei bugetare ar fi fost acelaşi !

Una peste alta, avem de-a face cu un şir de scamatorii fiscale menite să ia ochii dar care nu pot acoperi gaura din buzunarul scamatorului. Pentru 2018, putem concepe un buget dar în 2019 ce vom face ? Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: