O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

de Mariana Bechir | 17.5.2016 .

dan vodnarFolia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul acesta de către OSIM, după mai mult de șase ani de la inițierea cercetării.

Când a început proiectul, în 2010, Dan Vodnar (foto), autorul invenției, abia terminase doctoratul în domeniul Biotehnologii. Acum, la brevetarea foliei, este prorector pentru cercetare la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV) și se ocupă de reactivarea Centrului de transfer tehnologic al instituției.

“Sper ca din poziția aceasta, de prorector pe cercetare, să reușesc să transferăm mai ușor și eficient invențiile din universitate. Așa și este conceput Centrul, din prisma noastră, a celor care avem câteva proiecte și ne întrebăm cum să le aplicăm.

Chiar avem nevoie de aplicarea rezultatelor cercetărilor produse în universități. Noi tot așteptăm bani, dar trebuie să încercăm să facem și noi bani și să aducem un beneficiu consumatorilor, pentru că obiectivul final este îmbunătățirea vieții consumatorilor. E păcat ca aceste cercetări să rămână în sertare“, a declarat Dan Vodnar pentru cursdeguvernare.ro.

Nu a avut o echipă, a lucrat cu studenți pasionați, dar acum a reușit să convingă câțiva cerectători cu experiență din străinătate să se întoarcă și să lucreze pe proiectele ce obțin finanțare.

Tot banii europeni au ajutat ladotarea laboratoarelor din Universitate, iar ulterior, upgradarea s-a făcut tot din proiectele cu finanțare comunitară, parte din sumele alocate pe proiecte fiind destinați achiziționării de echipamente.

În momentul de față, Dan Vodnar derulează trei proiecte: unul, cu o valoare de 700.000 de lei oferiți de Universitate se va finaliza curând, un altul, de 300.000 de euro se va întinde pe 3 ani, iar cel mai mare – de 1,5 milioane de euro, are o durată de 4 ani. “Sunt niște bănuți pe care-i putem utiliza eficient”, explică Dan Vodnar.

Inventatorul este coordonatorul echipei românești care este partener într-un consorțiu european, din care face parte și producătorul italian de paste Barilla, care încearcă o creștere a bioaccesibilității anumitor compuși din produsele alimentare astfel încât acestea să fie cât mai ușor asimilate de către organism.

Practic, se observă ce se întâmplă cu produsele pe traseul parcurs din gură și până la absorbție, la nivel de intestin.

Aplicarea foliei antimicrobiene biodegradabile, prin proiect de transfer tehnologic

Până acum, Universitatea a valorificat o singură invenție, un procedeu de încapsulare a bacteriilor probiotice.

Bacteriile probiotice se găsesc pe piață și sunt foarte căutate, iar USAMV furnizează aceste bacterii, încapsulate printr-o procedură dezvoltată de Dna Vodnar, către un cabinet privat de medicină personalizată.

Este un cabinet din Cluj-Napoca care se ocupă cu alimentația personalizată și care cumpără aceste probiotice printr-un contract de  prestări servicii încheiat între Universitate și firma respectivă.

În ceea ce privește folia antimicrobiană, principala invenție, Dan Vodnar a încercat un timp să găsească un investitor. A renunțat, pentru că Programul de finanțare 2014 – 2020 acordă fonduri pentru transfer tehnologic.

În așteptarea brevetului, care urmează să fie emis anul acesta, Vodnar lucrează la o extindere a proiectului, în colaborare cu niște colegi de la Universitatea București, iar apoi va accesa fonduri pentru transferarea în industrie.

Folia este fabricată din biopolimeri care au în componență molecule extrase din plante autohtone, precum busuiocul, menta etc. Obiectul proiectului demarat în colaborare cu UB este optimizarea percepției senzoriale a acestui ambalaj, pentru a putea fi utilizat în industrie fără să influențeze culoarea, gustul ș.a.m.d.

Brevetul este proprietatea USAMV (15%) și a autorului, Dan Vodnar, (85%), cote pe care va fi apoi valorificat.

Cheltuielile cu brevetarea au fost suportate de Universitate.

Avantajele foliei:

  • Efect antioxidant (prelungește durata produsului)
  • Oferă o extraprotecție pentru că distruge bacteriile şi microbii de pe suprafața alimentelor
  • Inhibă dezvoltarea bacteriei Listeria monocytogenes (de aceea, folia poate fi folosită pentru carne și produse din carne)
  • Nu mai este nevoie de conservanții nedoriți, chiar dacă ei au și rol antimicrobian
  • Se dezintegrează mult mai repede în natură

Pentru această invenție, Dan Vodnar a obținut în 2014, la Viena, Premiul „Danubius Young Scientist Award“ („Premiul Danubius al tânărului cercetător“).

Alte invenții în curs de brevetare

mar eticheta antimicrobianaTot în curs de finalizare a brevetării este și eticheta antimicrobiană, un abțibild cu putere de acțiune asupra microorganismelor de pe suprafaţa fructelor şi legumelor care se consumă cu tot cu coajă.

În momentul spălării fructului, eticheta se topeşte şi eliberează compuşi ce distrug  parte din microorganismele (mucegaiuri etc.) aflate pe coajă.

Dacă în loc de etichetă se fabrică un ambalaj, din aceiași biopolimeri, pentru a acoperi întregul fruct, acesta se va descompune și deshidrata mai greu.

Progeli

Sunt jeleuri cu bacterii probiotice (reduc sucul gastric) microîncapsulate, un aliment-medicament, pentru fabricarea căruia se folosește fructoză și care are incorporat în jeleul netratat termic probiotice microîncapsulate.

Un alt proiect aflat în lucru este al unei noi bacterii probiotice, identificate deja, eficientă în cazul sindromului de colon iritabil.

Această bacterie probiotică este microîncapsulată printr-un procedeu specific și a fost deja testată pe subiecți umani.
Rezultatele sunt foarte încurajatoare, spune Dan Vodnar.

Spray-ul pentru carne este și el în curs de brevetare.

Este vorba despre o peliculă care se pulverizează pe suprafața cărnii, obturând cantitatea de oxigen schimbată cu mediul și face ca produsul să fie mai rezistent.

Schimbă puțin culoarea și gustul, din cauza migrării unor compuși, astfel încât mai trebuie trebuie rezolvată această problemă.

Băuturile cu probiotice, fabricate din anumite fructe și legume (struguri albi și roșii, mere, morcovi, sfeclă roșie), sunt și ele sunt în faza testării de către cei de la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie Octavian Fodor.

De fapt, se folosesc coji din mere și resturi de fructe folosite în industria alimentară, care au conținut nutrițional mare și sunt foarte ușor de asimilat.

După finalizarea testelor, sucul ar putea intra în producție chiar anul acesta, existând o firmă interesată și care are capacitatea de investi în tehnologia necesară.

 

Publicat la data de 17.5.2016 .

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »