Forumul Judecătorilor din România a descoperit o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) ce pare a contrazice decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la nelegalitatea constituirii Completurilor de 5 ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
„Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art. 6 din Convenţie din acest punct de vedere”, este concluzia CEDO, într-o hotărâre pronunţată în septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva c. Bulgariei, nr.43800/12, potrivit Forumului Judecătorilor.
Curtea a consemnat:
106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art.6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art.6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată „independentă“, în sensul art.6 par.1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art.6 par.1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).
(…)
În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere.
(…)
Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art.6 din Convenţie.”
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, ca urmare a descoperirii deciziei CEDO, că ani de zile constituirea completurilor de cinci judecători de la ICCJ s-a făcut prin încălcarea legii, acest lucru fiind constatat de decizia CCR. Toader a afirmat totodată că acest lucru nu poate rămâne fără efecte juridice.
„Prin Hotărârea pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei, CEDO a stabilit, că «este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei». În România, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.685/2018, definitivă şi general obligatorie, s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, a scris Toader pe Facebook.
Acesta a explicat că ”nu este vorba, aşadar, despre un caz singular/specific, precum în cauza soluţionată de CEDO, care a analizat, în acel context factual, desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători”.
”Nu este vorba nici despre vreo controversă doctrinară ori divergenţă jurisprudenţială în privinţa desemnării judecătorilor completelor de 5 judecători, ci de o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a CCR. Această decizie nu poate fi lipsită de efecte juridice, întrucât nu o permite Constituţia României şi pentru că, aşa cum CEDO reţine, şi repetăm, «este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei»”, a mai scris Toader.
Pe 20 ianuarie, minsitrul Tudore Toader a anunţat că a pregătit o Ordonanţă de Urgenţă în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 şi până în prezent, să poată face recurs în anulare.
În noiembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.
Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.
