O contribuție românească la proiectul pan-european Newton

de Vladimir Ionescu | 29.3.2016 .

Logo_NEWTONÎn actuala viziune a Uniunii Europene, instruirea de-a lungul întregii vieți și cea de tip vocațional joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țărilor membre. Totodată, acestea asigură cetățenilor dobândirea de cunoștințe și abilități care le sunt de ajutor în evoluția personală și adaptarea multiculturală.

Uniunea Europeană își propune ca, până în 2020, rata abandonului școlar timpuriu să scadă sub 10%, iar pentru a da rezultate, procesul educațional trebuie să fie interactiv și să se bazeze pe tehnologii de ultimă oră, devenind astfel o activitate agreabilă pentru elevi.

Proiectul Newton

Demarat în luna martie, în cadrul programului Horizon 2020, proiectul NEWTON (Networked Labs for Training in Sciences and Technologies for Information and Communication) are ca obiectiv principal tocmai creșterea motivației de instruire pentru elevii din ciclul secundar și gimnazial, din școlile vocaționale și din cele destinate persoanelor cu dizabilități fizice, prin transformarea învățarii într-o activitate plăcută, interesantă, utilă, cu ajutorul celor mai recente inovații tehnologice: augmented reality, gamification (învățare bazată pe elemente specifice jocurilor) și self-directed learning (învățare autonomă).

Proiectul se va desfășura până în februarie 2019, fiind coordonat de Dublin City University (Irlanda).

Dată fiind amploarea pan-europeană și complexitatea sa, la realizarea proiectului participă 14 parteneri din 7 țări: Dublin City University din Irlanda, Universitatea San Pablo – CEU din Madrid (Spania), Colegiul Național al Irlandei, Universitatea Brunel (Anglia), Universitatea Tehnică din Bratislava (Slovacia), SIVECO Romania, Universitatea București (Romania), White Loop Limited (Anglia), Beyond (Italia), QUI!Group (Italia), ATOS IT Solutions (Slovacia), Adaptemy (Irlanda), , KYBERTEC (Cehia), ATOS Research and Innovation (Spania).

Punând accentul pe modalitățile de instruire non-formală și informală, proiectul NEWTON include:

  • modele pedagogice colaborative constructiviste, bazate pe tehnologii IT&C, care susțin medii de învățare personalizate și distribuite
  • educația informală bazată pe augmented reality, implicând jocuri, spații virtuale, medii imersive
  • conținut educațional interactiv (multi-senzorial, multi-modal) multimedia, producții cinematice, accesibil în medii virtuale de învățare, adaptabil profilului utilizatorului și mediului de învățare.

Aceste abordări sunt valabile și în demersul de sporire a interesului pentru științele exacte, deoarece facilitează înțelegerea unor subiecte considerate dificile.

Totodată, ele sunt modalități inovative de adaptare la cerințele de instruire pentru persoanele cu nevoi speciale.

Participarea SIVECO la proiectul NEWTON

SIVECO a fost selectată să participe în acest proiect datorită expertizei acumulate în dezvoltarea de proiecte educaționale complexe, a capacității sale de a implementa tehnologii de ultimă generație (augmented reality, conținut interactiv multi-senzorial) și conținut multi-cultural (în limbile Engleză, Franceză, Greacă, Rusă etc), precum și a referințelor solide obținute în proiecte internaționale mari, din Cipru, Malta, Maroc, Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan.

“Suntem foarte fericiți că participăm la un astfel de proiect, în care putem să valorificăm rezultatul demersurilor de cercetare din cadrul SIVECO. Obiectivele NEWTON reflectă foarte bine propriile noastre preocupări în domeniul eLearning, bazate pe paradigma educațională a secolului 21, dinamică și orientată pe elev. În lumea de azi, este necesar ca elevul să poată gestiona modalitatea de accesare a cunoștințelor potrivit nevoilor sale specifice, fiind ajutat și de tehnologie în procesul de selecție. Pentru a da rezultate, procesul educațional trebuie să fie interactiv, să se bazeze pe tehnologii de ultimă oră și pe noile modalități de comunicare, devenind astfel o activitate plăcută,“ declară Monica Florea, directorul departamentului de proiecte europene din cadrul SIVECO România.

Participarea SIVECO în cadrul proiectului NEWTON include:

  • implementarea platformei AeL Learning Management System
  • implementarea de funcționalități de tip augmented reality, gamification
  • dezvoltarea de conținut personalizat, multi-senzorial și multi-modal, inclusiv pentru persoane cu nevoi speciale
  • colaborarea cu Universitatea din București pentru implementarea unui proiect pilot potrivit concepției NEWTON la Școala Sf. Maria (pentru 100 de copii cu deficiențe de auz).

Ce spun statisticile europene

Astăzi, deși milioane de cetățeni europeni de toate vârstele au acces la o multitudine de tipuri de educație – formală, non-formală și informală, majoritatea țărilor europene se confruntă cu o situație de criză privind abandonul școlar timpuriu.

Cercetările UE arată că principala cauză a abandonului școlar o constituie lipsa motivației de a învăța coroborată cu reticența din ce în ce mai crescută față de modelele de instruire convenționale, tradiționale.

Conform statisticilor publice, rata medie de abandon școlar timpuriu este 12% la nivelul Uniunii Europene.

Există însă diferențe mari între țările membre. De exemplu, acest procent este peste 20% în Spania și Malta și se situează între 15%-20% în România, Italia și Portugalia. Totodată, procentul variază în funcție de gen, fiind mai mic la fete (12,5%) decât la băieți (16,3%).

Rata de abandon scolar timpuriu depășește 30% (fiind însă și de peste 70% în unele țări) la persoanele cu dizabiltăți, amplificându-le riscul existent de excluziune socială.

Uniunea Europeană își propune ca până în 2020, nivelul abandonului școlar timpuriu să scadă sub 10%.

Un alt fenomen îngrijorător este orientarea din ce în ce mai scăzută a tinerilor către disciplinele cu caracter tehnic.

Practic, procentul absolvenților specializați în științe exacte a scăzut de la 12% (cât era în anul 2000) la 9%.

Există dovezi incontestabile că această îndepărtare a tinerilor de domeniul tehnic începe în ciclul secundar de învățământ, și anume atunci când, în cele mai multe țări, elevii au opțiunea să selecteze disciplinele pe care doresc să le studieze în continuare.

Dezinteresul pentru materiile exacte este legat de percepția că acestea sunt dificile și oferă mai puține șanse de construire rapidă a unei cariere profitabile (în comparație cu disciplinele cu caracter economic, juridic etc).

SIVECO România dezvoltă şi exportă soluţii IT şi proiecte de consultanţă cu valoare adăugată ridicată către ţări din Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii Statelor Independente.

De-a lungul celor peste 24 de ani de existenţă, compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaţionale.

Publicat la data de 29.3.2016 .

Lasa un comentariu


O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »