O comparație în ”Dosarul E-coli”: Cum a reacționat sistemul din Italia și ce se întâmplă în România

de Mariana Bechir | 16.3.2016 .

e.coliAutoritățile italiene au transmis o alertă sanitar-veterinară în trei provincii – Lazio, Toscana și Campania – după ce un copil de 14 luni care a mâncat brânză de la Brădet și a fost internat cu sindrom hemolitic – uremic la un spital din Florența.

Posibila legătură dintre îmbolnăvire și produsul consumat a fost stabilită la ancheta epidemiologică declanșată după internarea copilului.

Procedura aplicată de italieni, comparată cu ce s-a întâmplat în România, poate fi utilă pentru a înțelege ce nu a funcționat în România și de ce oficialii români nu au explicat nici până acum care este sursa îmbolnăvirii grave a aproximativ 15 copii.

Ce s-a întâmplat în Italia

  • După internarea copilului și aflarea suspiciunii ridicate în urma anchetei epidemiologice, Ministerul Sănătății a alertat atât instituțiile cu atribuții (agenția sanitar – veterinară), cât și cetățenii
  • Avertismentul emis le-a cerut tuturor clienților care au achiziționat produse Brădet să nu le consume, ci să le înapoieze magazinului de unde le-au cumpărat
  • Autoritățile sanitar-veterinare s-au deplasat imediat la cele patru firme care au importat produse de la Lactate Brădet.

Nu s-a mai găsit niciun produs, întrucât Brădet le-a trimis tuturor partenerilor de afaceri din străinătate, pe 5 martie, adrese prin care le-a cerut să nu mai vândă niciun produs, ci să le depoziteze.

Marius Badea, patronul Lactate Brădet, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că ulterior a decis incinerarea cantităților respective în Italia, întrucât costurile sunt mai mici, iar dacă ar fi readus marfa în România s-ar mai fi adăugat și costul transportului la toate pierderile înregistrate din cauza acestei crize.

Ministerul italian al Sănătății a publicat pe site-ul său inclusiv adresele respective, trimise de Brădet, spre deosebire de autoritățile române, care nu au făcut publice unele analize nici măcar acum.

adresa bradet italia

Sursa: Ministerul Sănătății din Italia

Ce s-a întâmplat în România

25 februarie – Din ancheta epidemiologică s-a aflat că unii dintre copii au mâncat brânză Brădet. Ministerul Sănătății trimite la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) o alertă în care menționează că trebuie ridicate probe din brânză Brădet găsită într-un anumit magazin din Pitești. Nu s-a menționat niciun control cu ridicare de probe la fabrică.

28 februarie – proba de brânză Brădet luată din magazin este pozitivă pentru E.coli O26, adică verotoxină, tipul de bacterie care a provocat și sindromului hemolitic – uremic.

ANSVSA declanșează controalele.

28 februarie – Inspectorii Direcției Sanitar-Veterinară Argeș (DSVS Argeș) se întorc la magazinul respectiv și constată că nu mai există niciun gram din lotul de pe 22 februarie, se vânduse tot.

Inspectorii merg și la fabrica Brădet, a declarat patronul Brădet, Marius Badea, pentru cursdeguvernare.ro . Constată că nu mai există brânză din lotul fabricat pe 22 februarie, în care s-a descoperit E.coli și închid linia de producție. 

29 februarie – inspectorii DSVS Argeș merg din nou la Lactate Brădet și sigilează depozitele firmei.

Patronul a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu a fost sigilată nicio probă, ci doar depozitele.

Conform legii, din fiecare lot trebuie păstrate, etichetate și datate corespunzător contraprobe. Inspectorii nu au cerut contraproba lotului din 22 februarie, ea a rămas sigilată în depozitele firmei, spune patronul firmei.

Tot atunci, au luat probe, de pe linia de producție și materii prime, Direcția de Sănătate Publică Argeș.

Pe 4 martie, după ce își amintește el de contraproba lotului din 22 februarie, cheamă DSVSA să desigileze depozitul și să sigileze contraproba, pentru a fi trimisă, pe banii firmei, la un laborator din Germania.

Proba s-a dovedit a nu conține E.coli, spune acționarul Brădet.

Tot pe 29 februarie, într-un comunicat al ANSVSA se menționa: “Personalul angajat al fabricii va fi examinat din punct de vedere coprobacteriologic, într-un laborator de specialitate”.

A doua zi, angajatorul, Lactate Brădet, a dus la o clinică medicală din localitate coproculturile angajaților.

Medicul i-a explicat lui Marius Badea că analizele pe care le va face el nu sunt suficiente, întrucât el nu poate face testele de E.coli, este nevoie de un laborator certificat.

Medicul i-a legătura cu Direcția de Sănătate Publică (DSP) Argeș pentru a afla unde ar trebui trimise coproculturile de la angajați și așa se ajunge la Institutul Cantacuzino.

DSP Argeș ia legătura cu Institutul, acesta trimite la Brădet, pe 1 martie, cutiile speciale pentru coproculturi, iar miercuri, 2 martie, probele pleacă spre București.

Analizele, care au arătat că 7 din cei 19 angajați erau contaminați cu E.coli, din care trei prezintă chiar verotoxina care provoacă sindromul hemolitic – uremic, au comandate și plătite de patronul de la Brădet.

Marius Badea a explicat că aceste rezultate nu au nicio valoare legală, nu sunt impuse prin lege.

Directorul general de la DSP Argeș, Sorina Honțaru, spune că nu contează cine a comandat analizele, important este că ele s-au efectuat. Ei le-au recomandat acționarilor de la Brădet să facă aceste analize.

Pe 11 martie, au venit rezultatele acestor coproculturi care arată contaminarea cu veroxină a trei dintre angajații Brădet.

Rezultatele sunt transmise ANSVSA, ministerului Sănătății etc.

15 martie – presa află de rezultatele pozitive ale coproculturilor.

Autoritățile păstrează în continuare tăcerea.

16 martie. Ministrul Patriciu Achimaș Cadariu declară pentru Realitatea Tv că nu Ministerul Sănătății este responsabil de ancheta de specialitate în acest caz, deoarece există un protocol semnat în 2012 cu ANSVSA, acesta din urmă ocupându-se, în baza documentului respectiv, de toată desfășurarea anchetei.

Până acum, există mai multe analize pozitive:

  • la brânza Brădet din magazin
  • la trei angajați Brădet
  • la doi dintre angajații fermei din Argeș de la care se aproviziona Brădet

Autoritățile continuă să tacă, deși prefectul de Argeș a confirmat rezultatele Cantacuzino.

sorina hontaruSorina Honțaru, directorul general de la DSP Argeș, (foto), chemată de urgență la Ministerul Sănătății, explică pentru cursdeguvernare.ro, după ședința de la centru, că încă nu există nicio legătură directă între cazurile de îmbolnăviri și testele pozitive de verotoxină.

“Se așteaptă și analizele de pe siguranța alimentelor. Probele de alimente, de care nu Direcția de Sănătate Publică este responsabilă, ci Direcția Sanitar Veterinară. Sunt probe recoltate din produsele firmei, luate și din magazine, și dela Spitalul din Costești și din alte locuri”, a declarat Sorina Honțaru, pentru cursdeguvernare.ro. “Vom vedea”, a încheiat ea.

Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli

castraveti distrusi spania 2011 e coliÎn ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai  mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.

Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.

Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.

Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.

Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.

4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.

La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.

Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.

Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.

“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.

Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.

Publicat la data de 16.3.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română