O comparație în ”Dosarul E-coli”: Cum a reacționat sistemul din Italia și ce se întâmplă în România

de Mariana Bechir | 16.3.2016 .

e.coliAutoritățile italiene au transmis o alertă sanitar-veterinară în trei provincii – Lazio, Toscana și Campania – după ce un copil de 14 luni care a mâncat brânză de la Brădet și a fost internat cu sindrom hemolitic – uremic la un spital din Florența.

Posibila legătură dintre îmbolnăvire și produsul consumat a fost stabilită la ancheta epidemiologică declanșată după internarea copilului.

Procedura aplicată de italieni, comparată cu ce s-a întâmplat în România, poate fi utilă pentru a înțelege ce nu a funcționat în România și de ce oficialii români nu au explicat nici până acum care este sursa îmbolnăvirii grave a aproximativ 15 copii.

Ce s-a întâmplat în Italia

  • După internarea copilului și aflarea suspiciunii ridicate în urma anchetei epidemiologice, Ministerul Sănătății a alertat atât instituțiile cu atribuții (agenția sanitar – veterinară), cât și cetățenii
  • Avertismentul emis le-a cerut tuturor clienților care au achiziționat produse Brădet să nu le consume, ci să le înapoieze magazinului de unde le-au cumpărat
  • Autoritățile sanitar-veterinare s-au deplasat imediat la cele patru firme care au importat produse de la Lactate Brădet.

Nu s-a mai găsit niciun produs, întrucât Brădet le-a trimis tuturor partenerilor de afaceri din străinătate, pe 5 martie, adrese prin care le-a cerut să nu mai vândă niciun produs, ci să le depoziteze.

Marius Badea, patronul Lactate Brădet, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că ulterior a decis incinerarea cantităților respective în Italia, întrucât costurile sunt mai mici, iar dacă ar fi readus marfa în România s-ar mai fi adăugat și costul transportului la toate pierderile înregistrate din cauza acestei crize.

Ministerul italian al Sănătății a publicat pe site-ul său inclusiv adresele respective, trimise de Brădet, spre deosebire de autoritățile române, care nu au făcut publice unele analize nici măcar acum.

adresa bradet italia

Sursa: Ministerul Sănătății din Italia

Ce s-a întâmplat în România

25 februarie – Din ancheta epidemiologică s-a aflat că unii dintre copii au mâncat brânză Brădet. Ministerul Sănătății trimite la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) o alertă în care menționează că trebuie ridicate probe din brânză Brădet găsită într-un anumit magazin din Pitești. Nu s-a menționat niciun control cu ridicare de probe la fabrică.

28 februarie – proba de brânză Brădet luată din magazin este pozitivă pentru E.coli O26, adică verotoxină, tipul de bacterie care a provocat și sindromului hemolitic – uremic.

ANSVSA declanșează controalele.

28 februarie – Inspectorii Direcției Sanitar-Veterinară Argeș (DSVS Argeș) se întorc la magazinul respectiv și constată că nu mai există niciun gram din lotul de pe 22 februarie, se vânduse tot.

Inspectorii merg și la fabrica Brădet, a declarat patronul Brădet, Marius Badea, pentru cursdeguvernare.ro . Constată că nu mai există brânză din lotul fabricat pe 22 februarie, în care s-a descoperit E.coli și închid linia de producție. 

29 februarie – inspectorii DSVS Argeș merg din nou la Lactate Brădet și sigilează depozitele firmei.

Patronul a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu a fost sigilată nicio probă, ci doar depozitele.

Conform legii, din fiecare lot trebuie păstrate, etichetate și datate corespunzător contraprobe. Inspectorii nu au cerut contraproba lotului din 22 februarie, ea a rămas sigilată în depozitele firmei, spune patronul firmei.

Tot atunci, au luat probe, de pe linia de producție și materii prime, Direcția de Sănătate Publică Argeș.

Pe 4 martie, după ce își amintește el de contraproba lotului din 22 februarie, cheamă DSVSA să desigileze depozitul și să sigileze contraproba, pentru a fi trimisă, pe banii firmei, la un laborator din Germania.

Proba s-a dovedit a nu conține E.coli, spune acționarul Brădet.

Tot pe 29 februarie, într-un comunicat al ANSVSA se menționa: “Personalul angajat al fabricii va fi examinat din punct de vedere coprobacteriologic, într-un laborator de specialitate”.

A doua zi, angajatorul, Lactate Brădet, a dus la o clinică medicală din localitate coproculturile angajaților.

Medicul i-a explicat lui Marius Badea că analizele pe care le va face el nu sunt suficiente, întrucât el nu poate face testele de E.coli, este nevoie de un laborator certificat.

Medicul i-a legătura cu Direcția de Sănătate Publică (DSP) Argeș pentru a afla unde ar trebui trimise coproculturile de la angajați și așa se ajunge la Institutul Cantacuzino.

DSP Argeș ia legătura cu Institutul, acesta trimite la Brădet, pe 1 martie, cutiile speciale pentru coproculturi, iar miercuri, 2 martie, probele pleacă spre București.

Analizele, care au arătat că 7 din cei 19 angajați erau contaminați cu E.coli, din care trei prezintă chiar verotoxina care provoacă sindromul hemolitic – uremic, au comandate și plătite de patronul de la Brădet.

Marius Badea a explicat că aceste rezultate nu au nicio valoare legală, nu sunt impuse prin lege.

Directorul general de la DSP Argeș, Sorina Honțaru, spune că nu contează cine a comandat analizele, important este că ele s-au efectuat. Ei le-au recomandat acționarilor de la Brădet să facă aceste analize.

Pe 11 martie, au venit rezultatele acestor coproculturi care arată contaminarea cu veroxină a trei dintre angajații Brădet.

Rezultatele sunt transmise ANSVSA, ministerului Sănătății etc.

15 martie – presa află de rezultatele pozitive ale coproculturilor.

Autoritățile păstrează în continuare tăcerea.

16 martie. Ministrul Patriciu Achimaș Cadariu declară pentru Realitatea Tv că nu Ministerul Sănătății este responsabil de ancheta de specialitate în acest caz, deoarece există un protocol semnat în 2012 cu ANSVSA, acesta din urmă ocupându-se, în baza documentului respectiv, de toată desfășurarea anchetei.

Până acum, există mai multe analize pozitive:

  • la brânza Brădet din magazin
  • la trei angajați Brădet
  • la doi dintre angajații fermei din Argeș de la care se aproviziona Brădet

Autoritățile continuă să tacă, deși prefectul de Argeș a confirmat rezultatele Cantacuzino.

sorina hontaruSorina Honțaru, directorul general de la DSP Argeș, (foto), chemată de urgență la Ministerul Sănătății, explică pentru cursdeguvernare.ro, după ședința de la centru, că încă nu există nicio legătură directă între cazurile de îmbolnăviri și testele pozitive de verotoxină.

“Se așteaptă și analizele de pe siguranța alimentelor. Probele de alimente, de care nu Direcția de Sănătate Publică este responsabilă, ci Direcția Sanitar Veterinară. Sunt probe recoltate din produsele firmei, luate și din magazine, și dela Spitalul din Costești și din alte locuri”, a declarat Sorina Honțaru, pentru cursdeguvernare.ro. “Vom vedea”, a încheiat ea.

Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli

castraveti distrusi spania 2011 e coliÎn ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai  mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.

Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.

Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.

Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.

Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.

4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.

La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.

Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.

Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.

“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.

Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.

Publicat la data de 16.3.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română