Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de aproape șase miliarde lei la lunii aprilie 2015.
Suma este echivalentă cu 0,85% din PIB prognozat și provine cam în proporție de trei sferturi din excedentul bugetelor locale iar restul din surplusul înregistrat la bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii.
Rezultatul execuției bugetare după primele patru luni este cu aproape opt miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de aproape două miliarede lei sau -0,28% din PIB.
Prin contrast, însă, bugetul de stat a continuat să rămână pe minus, cu un sold negativ de circa 1,5 miliarde lei, respectiv -0,22% din PIB.
Rezultatul execuției bugetare s-a îmbunătățit în principal pe calea creșterii încasărilor ( +0,7% din PIB) și nu pe cea a reducerii cheltuielilor ( care s-au diminuat cu 0,5% din PIB, deși au crescut de puțin în termeni nominali). Acestea din urmă rămân sub cele din anul anterior la toate capitolele cu excepția proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și se mențin ca procentaj în PIB la asistența socială și cheltuielile de personal.
În context, merită semnalată reducerea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile (cu peste 750 milioane lei sau -18% față de aceeași perioadă din 2014) și majorarea robustă a sumelor alocate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (570 milioane lei sau +21% față de aceeași perioadă din 2014).
Din această alăturare rezultă că banii eliberați prin reducerea obligațiilor de plată asumate la creditele luate pot fi redistribuiți și amplificați prin finanțare europeană către lucrări de interes public. Iar asta s-ar putea face chiar într-o proporție mai mare (doar trei sferturi din bani au urmat acest circuit, respectiv 541,2 milioane lei din diminuarea cu 825,2 milioane lei a sumelor achitate în contul dobânzilor).
Bizareria: baza excedentului stă pe lipsa de investiții locale și reducerea cheltuielilor de capital
Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (-31%) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 3,09 miliarde lei pe prima treime din 2014 la 2,14 miliarde lei în prima treime a lui 2015.
De remarcat excedentul de 0,62% din PIB acumulat destul de bizar nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale, date fiind necesitățile multiple ale comunităților locale.
Gradul de acoperire de 125% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate spune mult în acest sens. Un asemenea raport între venituri și cheltuieli este exagerat în raport cu situația din teritoriu.
(Citiți și: ”Curtea de Conturi despre datoria publică: îndatorarea a depășit finanțarea deficitului și nici nu se finanțează proiecte”)
Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 68% iar restul de 6,5 miliarde lei asigurat prin transferuri de la bugetul de stat, provenite din taxe și impozite pe venit, TVA și accize).
Practic, execuția bugetară de până acum pregătește impactul puternic al diminuării TVA la alimente începând cu luna iunie, corelat cu dublarea alocațiilor pentru copii, care va mai aduce o cheltuială suplimentară de 900 milioane lei în partea a doua a anului.
Cureaua a fost strânsă discret pe zone relativ ”tăcute”, pentru a permite marcarea unor avantaje la nivel electoral.
Dincolo de investițiile în infrastructură, care au avut rezultate ”sublime” până în prezent, cel care a avut cel mai mult de suferit din pricina subfinanțării cronice este sectorul de sănătate publică. Unde s-au acumulat imense neajunsuri în materie de dotare cu aparatură, medicamente, materiale etc. și de salarizare a personalului de specialitate.
(Citiți și: ”Lecție poloneză de economie: Investițiile publice nu pot fi înlocuite cu cele private, banii europeni nu înlocuiesc reformele, atenție la companiile mici”)
Cu un singur procent din PIB alocat pentru sănătate la fiecare patru luni ( 7,1 miliarde la un PIB estimat de 700,1 miliarde lei pentru anul în curs) vom ajunge să ne crească prin metode neortodoxe PIB-ul pe locuitor. Dacă o ținem tot așa, s-ar putea să realizăm, din cifre, chiar obiectivul de 60% nivel de trai din media UE până în 2019.
