joi

18 aprilie, 2024

28 august, 2015

Police officers secure the railway tracks before a train that would take the migrants towards Serbia enters the railway station in the southern Macedonian town of Gevgelija, Aug. 23, 2015.
Ofiţeri de poliţie asigurând circulaţia trenurilor spre graniţa cu Serbia în gara din Gevgelija, Macedonia. 23 august 2015. Foto: Voice of America/ AP

Criza migranţilor a dominat agenda summitului de la Viena, joi, în paralel cu desfăşurarea unor evenimente care relevă gravitatea situaţiei, în pofida căreia liderii regionali dau puţine semne că găsesc modalităţi de a face faţă acestei provocări, anunţă DPA. Cifrele arată, însă, un adevăr despre care analiștii nu au vorbit până acum: imigranții din țările balcanice (folosite ca rute de tranzit de către imigranții de pe alte continente) – cum sunt Macedonia, Albania, Bosnia, Serbia etc, sunt mai numeroși decât cei alungați de războaiele din Africa.

Ultimele tragedii cutremură Europa: miercuri, 200 de migranţi morţi în urma eşuării unei ambarcaţiuni în Marea Mediterană, joi, corpurile a 71 de migranţi au fost descoperite într-o autoutilitară abandonată în Austria.

Vineri, o dubă plină cu migranţi, condusă de un român, s-a răsturnat pe o autostradă din Ungaria, ţară care a devenit, după Grecia, a doua poartă de intrare în Europa a celor ce fug din ţările de baştină.

Problema exodului din Balcani, eclipsată de tragediile africanilor


În pofida faptului că a fost prezentată drept o reuniune între reprezentanţi UE şi lideri ai ţărilor din Balcanii de Vest în vederea discutării afluxului de imigranţi din această regiune a Europei, părţi importante ale agendei întâlnirii au fost dominate de ştirile momentului cu privire la imigranţi africani.

E vorba de un camion cu imigranţi morţi descoperit în Austria, despre cadavrele descoperite în largul Libiei şi despre valul de refugiaţi aflaţi în drum către Occident dinspre Insula elenă Kos.

Valuri de oameni care vin din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia şi Serbia au creat, la rândul lor, tensiuni în Uniunea Europeană (UE).

Austrian Foreign Minister Sebastian Kurz, Serbian Foreign Minister Ivica Dacic and Macedonian Foreign Minister Nikola Poposki a in Vienna, Austria, Aug. 27, 2015.
Western Balkans Summit, Viena. De la stânga la dreapta, miniştrii de Externe ai Austriei, Serbiei şi Macedoniei. Foto: Voice of America/AP

Însă ţările participante s-au concentrat mai mult asupra „componentei africane” a crizei imigranţilor, din cauza faptului că ţările Balcanice sunt considerate o trambulină pentru ceilalţi imigranţi, care intră în UE prin Grecia şi care caută, după aceea, să-şi continue drumul prin Balcanii de Vest.

Orientul Mijlociu contribuie la criză


Alţi 1.288 de refugiaţi din Orientul Mijlociu, marea majoritate originari din Siria, au intrat în Macedonia dinspre Grecia de miercuri şi până joi, au anunţat autorităţile de la Skopje.

Refugiaţii au fost înregistraţi şi li s-au eliberat documente care le oferă un termen de trei zile în care să ceară azil sau să părăsească ţara.

Problema este deosebit de îngrijorătoare pentru Ungaria – care a devenit de facto al doilea punct de intrare a imigranţilor în UE, după Grecia. Budapesta a înregistrat a treia zi consecutiv un număr-record de imigranţi – 3.241 – joi.

Valul de refugiaţi care se îndreaptă către Ungaria continuă – în pofida gardului pe care autorităţile ungureşti îl ridică pe cei 175 de kilometri de frontieră cu Serbia.

Problema migranţilor africani este prioritară pentru Germania

Ministrul german de Interne Thomas de Maziere a declarat, la Nuremberg, că Europa a fost luată prin surprindere de numărul de oameni care vin în Occident pe aşa-numita „rută balcanică”, număr care a crescut cu peste 600% faţă de numărul de anul trecut.

„Acest lucru nu era previzibil”, a declarat el, subliniind că, pentru comparaţie, traversarea Mediteranei de către imigranţi a crescut „numai” cu 5-6% de la an la an.

Ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz a îndemnat, înainte de reuniune, la o redistribuire a imigranţilor mai corectă, într-un interviu pentru postul german ARD.

„Problema este că există 18 state în UE care au mai puţin refugiaţi, la un loc, decât are Austria”, a declarat el.

Germania a fost de asemenea „inundată” de solicitanţi de azil – 800.000 fiind aşteptaţi anul acesta. Însă aproximativ 45% dintre solicitări sunt depuse de către imigranţi din cele şase ţări balcanice care au participat la summitul de joi.

„Este necesar să le spunem oamenilor din Balcani că nu prea au nicio şansă să primească azil, deoarece avem nevoie de acele resurse pentru oamenii care fug din calea războiului”, a transmis cancelarul Angela Merkel, anunţând că ţara sa cooperează cu Franţa, Italia şi Grecia pentru a ajunge la o poziţie comună cu privire la criza refugiaţilor.

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a respins, la Bruxelles, acuzaţii potrivit cărora UE nu face suficient pentru a controla criza, subliniind că blocul european a avansat o serie de propuneri în vederea împărţirii poverei imigranţilor care sosesc, doar pentru ca aceste propuneri să fie respinse de către statele membre al Uniunii.

Angela Merkel a avertizat că locuitorii Germaniei şi din alte părţi ale Europei aşteaptă o distribuire corectă a refugiaţilor între statele UE. „Altfel, unele popoarele nu vor înţelege”, a spus ea.

Țările din Balcani își pledează cauza: oamenii pleacă din cauza lipsei de investiții în regiune

Reprezentanţii celor şase ţări din Balcani au insistat asupra necesităţii concentrării asupra problemelor lor. Ministrul kosovar de Externe Hashim Thaci a declarat pentru tabloidul german Bildproblema imigranţilor relevă necesitatea creşterii nivelului investiţiilor în regiune.

Premierul sârb Aleksandăr Vucici a spus că, poate, o eventuală accelerare a negocierilor de aderare la UE a ţărilor din Blacani ar putea ajuta la soluţionarea problemei.

„Balcanii pot oferi Europei o nouă putere”, a spus el. „Ar trebui să facem parte din UE şi ar trebui să ne asumăm responsabilitatea pentru refugiaţi”, a adăugat el.

„Nu vedem UE ca pe un bancomat sau un ATM”, a mai spus Vucici. „Vdem UE ca pe o organizaţie care constă în multe instituţii cu valori foarte importante, pe care le împărtăţim”, a adăugat premierul sârb.

Arestări în Ungaria în cazul autoutilitarei morţii din Austria

Descoperirea celor 71 de cadavre ale unor imigranţi în autoutilitara găsită joi pe o autostradă din Austria a condus la trei arestări în Ungaria, iar poliţia austriacă îl caută în mod activ pe liderul acestei grupări, care s-ar afla în România, relatează Le Temps online în ediţia de vineri.

austriaPotrivit site-ului ziarului elveţian, este vorba despre operaţiuni de căutare a celor care se fac vinovaţi de drama de pe autostrada austriacă, la sud de Viena.

Potrivit primelor elemente ale anchetei, scrie cotidianul austriac Krone, citat de către Le Temps, poliţia austriacă a procedat la trei arestări în Ungaria.

Cele trei persoane, printre care se numără şi un cetăţean bulgar, s-ar afla în spatele traficului de imigranţi cu autoutilitara.

De asemenea, poliţia austriacă desfăşoară operaţiuni de căutare a liderului acestei „mafii”, care s-ar afla în România, potrivit aceleiaşi surse.

Poliţia austriacă a recuperat în noaptea de joi spre vineri 71 de cadavre, în descompunere, ale unor imigranţi, găsiţi într-o autoutilitară abandonată pe banda de staţionare de urgenţă a autostrăzii care asigură legătura între Neusiedl şi Parndorf.

Potrivit autorităţilor austriece, autoutilitara, de 7,5 tone, ar fi părăsit Budapesta miercuri, la prima oră, către frontiera austro-ungară. Vehiculul ar fi traversat frontiera în noaptea de miercuri spre joi.

Vehiculul, înmatriculat în Ungaria şi inscripţionat cu logoul unei firme slovace de carne de pasăre, a fost abandonat joi dimineaţa.

Şoferul nu a fost de găsit. Poliţiile austriacă şi ungară au lansat o anchetă comună.

Vas scufundat în Mediterana: 200 de cadavre

40 de cadavre au fost găsite în epava unui vas care plutea în derivă la 1 km în largul portului libian Zuwara, iar alte 160 de cadavre au fost recuperate din mare.

meditEpava a fost descoperită miercuri seara de un vas al pazei de coastă libiene, în largul principalului punct de îmbarcare al migranţilor care pleacă spre Italia.

Un oficial din Zuwara a declarat Guardian că vasul avea la plecare 400 de oameni la bord, jumătate dintre pasageri fiind recuperaţi în viaţă din mare.

Potrivit unor oficiali ai organizaţiei Medici Fără Frontiere, pasagerii îmbarcaţi pe vasul pescăresc eşuat proveneau din Siria, Maroc, Pakistan şi Bangladesh. Această ultimă tragedie ridică numărul celor care au murit înecaţi în Mediterana în acest an la peste 2.500, mai mult decât victimele descoperite în întreg anul 2014.

Dubă cu imigranţi, condusă de un şofer român, răsturnată în Ungaria

Poliţia din Ungaria a anunţat că a reţinut un român, şoferul un unei dube care transporta imigranţi şi care s-a răsturnat pe autostrada M5.

Potrivit primelor informaţii, duba care transporta imigranţi circula pe autostrada M5 când a ieşit de pe şosea şi s-a răsturnat.

Poliţia maghiară anunţă, într-un comunicat de presă, că 10 imigranţi au fost transportaţi la spital. Şoferul, un român în vârstă de 31 de ani, a fost şi el transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Ulterior, acesta va fi condus la sediul poliţiei pentru a fi interogat, acesta fiind suspectat de trafic de persoane, potrivit Digi24.ro.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: