O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

de Marin Pana | 4.4.2017 .

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente date, publicate de Eurostat pentru anul 2015.

Cu active (deţineri) de doar 72,6% din PIB şi pasive (obligaţii) de 21,4% din PIB, ne situăm mult sub mediile de 227,9% active şi 69,4% pasive consemnate de media UE.

Sumele împrumutate de populaţie reprezintă doar 17,5% din PIB, în timp ce numerarul şi sumele aflate în depozite totalizează 25,5% din PIB.

Pentru referinţă, menţionăm că suntem precedaţi, la coada clasamentului european, de vecinele Ungaria şi Bulgaria, precum şi de Letonia (vezi tabelul).
Cu observaţia că toate acestea trec binişor de pragul de 100% din PIB active per total.

Desigur, gradul de monetizare a economiei redus şi lipsa unor variante diversificate de plasament al economiilor îşi spun cuvântul în cazul României. Totuşi, există decalaje serioase în privinţa structurii activelor populaţiei nu doar faţă de ţările occidentale devoltate ci chiar faţă de colegele din fostul bloc socialist.

Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit şi din perspectiva convergenţei europene pe multiple planuri. Convergenţa europeană reprezintă ceva mai mult decât criteriile de trecere la euro sau indicatorii de pe tabloul de bord, unde stăm mult mai bine chiar decât ţări cu vechi state de serviciu în Uniune. Practic, ar trebui să fim mai atenţi la fluxurile financiare ale gospodăriilor europene.

De pildă, grecii au mai mulţi bani în numerar şi depozite bancare (raportat la PIB) decât germanii, francezii, olandezii sau danezii). Per total, (surprinzător faţă de situaţia statului) pasivele gospodăriilor sunt aproape exact la media UE, inclusiv pe partea de bani împrumutaţi. Dar, atenţie, sunt cu mai mult de ordin de mărime sub media UE în ceea ce priveşte asigurările şi pensiile, capitol la care ocupă penultimul loc cu doar 6,6% din PIB.

Ghici cine apare după greci la acest capitol, cu mai puţin de jumătate faţă de unguri şi la o treime faţă de polonezi (culmea, exact ţările care au naţionalizat pilonul doi al sistemului de pensii, adică cele obligatorii, adimistrate privat)? Cu mai puţin de cinci procente din PIB acumulare la asigurări şi pensii, România este codaşa UE şi bate pasul pe loc de doi ani la 5,1% contribuţie din salariul mediu brut, în loc să fi finalizat măcar obiectivul de 6%.

De observat cum stau statele dezvoltate la acest capitol, unde sunt ”la ani-lumină” de noi. Olanda -217,3% din PIB, Marea Britanie – 192,5% din PIB sau Danemarca – 147,7% din PIB au mai mult de jumătate din activele populaţiei în asigurări şi pensii. Ca să nu mai vorbim despre realul capitalism popular măsurat de deţinerile de acţiuni sau plasamente în fonduri de acumulare cu Belgia – 129,3%, Suedia – 129% din PIB şi Danemarca – 103,6% din PIB. Capitol la care România figurează, din nou, la coada Europei, cu doar 17,7% din PIB, în spatele Croaţiei (21,3%) Letoniei (23,8%) sau Poloniei (24,7%) şi, surprinzător, departe de vecinele Ungaria (48,6%) şi Bulgaria (56,3%, puţin chiar peste media UE).

(Citiți și: ”Europa locuitoare: Cum periclitează proprietatea asupra locuințelor stabilitatea financiară a țărilor. De ce România nu prezintă riscuri”)

Cu numerarul şi depozitele ne plasăm tot pe ultimul loc (25,5% din PIB), cu lituanienii şi ungurii înaintea noastră şi la un nivel sub jumătate din cel al bulgarilor. Ca şi cu achiziţia de titluri de stat, pe care le-am fi putut achiziţiona astfel încât să încasăm o dobânda ceva mai mare decât la bancă şi să avem o parte cât mai mare din datoria publică către noi înşine şi nu către alţii (vezi, ca procentaje de profil, Italia cu 26,9% din PIB sau Belgia cu 16,3% din PIB sau chiar Ungaria cu 11,8% din PIB faţă de singurul nostru procent).

Una peste alta, avem multe de îmbunătăţit la o serie de indicatori măsuraţi la nivelul populaţiei. Chiar mai mult decât cei scoşi în evidenţă la nivelul ţării, pentru a închide din discrepanţa dintre cifrele macroeconomice şi nivelul de trai de sorginte teoretic europeană resimţit la nivelul fiecărei familii.

Degeaba avem obligaţii totale şi datorii relativ mici dacă activele sunt tot mici, deficitar repartizate, iar nesiguranţa zilei de mâine minează stabilitatea finanţelor personale.

Publicat la data de 4.4.2017 .

3 comentarii

  1. dorin
    6.4.2017, 7:24 am

    Si Romania unde e in tabel?!

  2. dorin
    9.4.2017, 8:44 pm

    …pai tocmai subiectul lipsea din tabel… multumesc!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română