O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

de Marin Pana | 4.4.2017 .

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente date, publicate de Eurostat pentru anul 2015.

Cu active (deţineri) de doar 72,6% din PIB şi pasive (obligaţii) de 21,4% din PIB, ne situăm mult sub mediile de 227,9% active şi 69,4% pasive consemnate de media UE.

Sumele împrumutate de populaţie reprezintă doar 17,5% din PIB, în timp ce numerarul şi sumele aflate în depozite totalizează 25,5% din PIB.

Pentru referinţă, menţionăm că suntem precedaţi, la coada clasamentului european, de vecinele Ungaria şi Bulgaria, precum şi de Letonia (vezi tabelul).
Cu observaţia că toate acestea trec binişor de pragul de 100% din PIB active per total.

Desigur, gradul de monetizare a economiei redus şi lipsa unor variante diversificate de plasament al economiilor îşi spun cuvântul în cazul României. Totuşi, există decalaje serioase în privinţa structurii activelor populaţiei nu doar faţă de ţările occidentale devoltate ci chiar faţă de colegele din fostul bloc socialist.

Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit şi din perspectiva convergenţei europene pe multiple planuri. Convergenţa europeană reprezintă ceva mai mult decât criteriile de trecere la euro sau indicatorii de pe tabloul de bord, unde stăm mult mai bine chiar decât ţări cu vechi state de serviciu în Uniune. Practic, ar trebui să fim mai atenţi la fluxurile financiare ale gospodăriilor europene.

De pildă, grecii au mai mulţi bani în numerar şi depozite bancare (raportat la PIB) decât germanii, francezii, olandezii sau danezii). Per total, (surprinzător faţă de situaţia statului) pasivele gospodăriilor sunt aproape exact la media UE, inclusiv pe partea de bani împrumutaţi. Dar, atenţie, sunt cu mai mult de ordin de mărime sub media UE în ceea ce priveşte asigurările şi pensiile, capitol la care ocupă penultimul loc cu doar 6,6% din PIB.

Ghici cine apare după greci la acest capitol, cu mai puţin de jumătate faţă de unguri şi la o treime faţă de polonezi (culmea, exact ţările care au naţionalizat pilonul doi al sistemului de pensii, adică cele obligatorii, adimistrate privat)? Cu mai puţin de cinci procente din PIB acumulare la asigurări şi pensii, România este codaşa UE şi bate pasul pe loc de doi ani la 5,1% contribuţie din salariul mediu brut, în loc să fi finalizat măcar obiectivul de 6%.

De observat cum stau statele dezvoltate la acest capitol, unde sunt ”la ani-lumină” de noi. Olanda -217,3% din PIB, Marea Britanie – 192,5% din PIB sau Danemarca – 147,7% din PIB au mai mult de jumătate din activele populaţiei în asigurări şi pensii. Ca să nu mai vorbim despre realul capitalism popular măsurat de deţinerile de acţiuni sau plasamente în fonduri de acumulare cu Belgia – 129,3%, Suedia – 129% din PIB şi Danemarca – 103,6% din PIB. Capitol la care România figurează, din nou, la coada Europei, cu doar 17,7% din PIB, în spatele Croaţiei (21,3%) Letoniei (23,8%) sau Poloniei (24,7%) şi, surprinzător, departe de vecinele Ungaria (48,6%) şi Bulgaria (56,3%, puţin chiar peste media UE).

(Citiți și: ”Europa locuitoare: Cum periclitează proprietatea asupra locuințelor stabilitatea financiară a țărilor. De ce România nu prezintă riscuri”)

Cu numerarul şi depozitele ne plasăm tot pe ultimul loc (25,5% din PIB), cu lituanienii şi ungurii înaintea noastră şi la un nivel sub jumătate din cel al bulgarilor. Ca şi cu achiziţia de titluri de stat, pe care le-am fi putut achiziţiona astfel încât să încasăm o dobânda ceva mai mare decât la bancă şi să avem o parte cât mai mare din datoria publică către noi înşine şi nu către alţii (vezi, ca procentaje de profil, Italia cu 26,9% din PIB sau Belgia cu 16,3% din PIB sau chiar Ungaria cu 11,8% din PIB faţă de singurul nostru procent).

Una peste alta, avem multe de îmbunătăţit la o serie de indicatori măsuraţi la nivelul populaţiei. Chiar mai mult decât cei scoşi în evidenţă la nivelul ţării, pentru a închide din discrepanţa dintre cifrele macroeconomice şi nivelul de trai de sorginte teoretic europeană resimţit la nivelul fiecărei familii.

Degeaba avem obligaţii totale şi datorii relativ mici dacă activele sunt tot mici, deficitar repartizate, iar nesiguranţa zilei de mâine minează stabilitatea finanţelor personale.

Publicat la data de 4.4.2017 .

3 comentarii

  1. dorin
    6.4.2017, 7:24 am

    Si Romania unde e in tabel?!

  2. dorin
    9.4.2017, 8:44 pm

    …pai tocmai subiectul lipsea din tabel… multumesc!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id