O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

de Marin Pana | 18.1.2017 .

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței comerciale a Uniunii.
Potrivit Eurostat, în prețuri curente,
Marea Britanie ajunsese în 2015 la un PIB de 2.580 miliarde euro din cele 14.708 miliarde euro ale UE.

Practic, Uniunea va pierde a doua sa economie ca mărime (Germania trece de 3.000 miliarde euro pe an) dar trebuie ținut cont de fluctuațiile masive ale lirei sterline, apreciată în urmă cu doi ani la niveluri record și aflată în pierdere de viteză pe tot parcursul lui 2016.

Dacă Franța figura, tot în 2015, cu doar 2.181 miliarde euro, să ne reamintim că în 2011 situația era net diferită, cu Hexagonul la 2.059 miliarde euro și Albionul la doar 1.876 miliarde euro.

De remarcat că nivelul mediu de trai din UE nu se va modifica semnificativ în absența Marii Britanii. UK se plasa în 2015 de-abia pe locul al zecelea ca PIB/locuitor ajustat la paritatea puterilor de cumpărare standard, cu 109,7% din media UE și foarte puțin peste nivelul de 106,3% al Zonei Euro, în care au intrat recent mai multe state foste socialiste.

În treacăt fie spus, nici nu era cazul să fie altfel, deoarece Marea Britanie apare în topul productivității muncii pe angajat cu doar 34,9 euro pe ora lucrată, mult în urma unor țări precum Franța (46,9 euro/oră) sau Germania (42,5 euro/oră). Și doar cu puțin în fața reperului mediei UE, Italia (33,2 euro/oră) sau a statului ceva mai mare care a venit din urmă, Spania (31,6 euro/oră).

Cert este însă că, fără Marea Britanie, UE nu va mai putea (decât extrem de greu) să mai aspire la rolul de cel mai important actor în economia mondială. Pe care și-l propusese și la care i-ar fi dat dreptul întinderea, populația, nivelul de dezvoltare și, dacă vreți, tradiția istorică. Loc 1 pe care îl ocupa deja la nivel de comerț și investiții străine directe, chiar și fără a avea cel mai mare PIB (după unele calcule a depășit în 2015 atât SUA cât și China, la paritatea puterilor de cumpărare standard) sau cea mai importantă valută utilizată în tranzacții.

Comerțul UE cu bunuri – o ușurare fără britanici

Dacă se face balanța rezultatelor comerțului exterior al Marii Britanii în 2016, datele disponibile la 11 luni arată o repartiție relativ jumătate-jumătate a fluxurilor comerciale ale Regatului Unit cu țările UE și cu țările non-UE. Ceea ce arată o integrare mai scăzută cu economia UE (pentru referință, România derulează peste trei sferturi din schimburile comerciale cu partenerii europeni).

În plus, se poate vedea o reducere de cinci procente anul trecut, atât pe partea de exporturi cât și pe cea de importuri intra-UE. Unde și soldul negativ al britanicilor a trecut pragul de 100 de miliarde de euro.

Atenție, însă, nici relocarea comerțului către țări din afara Uniunii nu pare să fie o acțiune de succes. În pofida devalorizării lirei sterline, care ar fi trebuit să ajute exporturile și să descurajeze importurile, soldul negativ al schimburilor comerciale britanice a crescut cu 36%.

De reținut, pe relația extra-UE, scăderea la exporturi a fost mai mult decât triplă (-17%), în timp ce importurile au avansat cu opt procente.Rezultatul a fost o adevărată expozie a deficitului cu țările non-UE, deficit care a crescut mai mult decât de două ori și jumătate în raport cu aceeași perioadă a anului precedent și s-a apropiat vertiginos de nivelul absolut înregistrat în schimburile cu colegele din UE.

Pentru comerțul cu bunuri al UE, ieșirea Marii Britanii din Uniune nu va face decât să îmbunătățească semnificativ rezultatul final. În perioada ianuarie – noiembrie 2016, UE a exportat mărfuri de 1.581,2 miliarde euro, la care Marea Britanie a contribuit cu doar 11%, și a importat de 1.561,2 miliarde euro ( din care Regatul a bifat 17%) , obținând un mic surplus de 20,2 miliarde euro.

Dacă se reface calculul pe relația non-UE fără Marea Britanie, excedentul Uniunii de doar 27 de state ar crește de 5,5 ori, până la 110,9 miliarde euro. Dacă mai adăugăm și efectul trecerii Marii Britanii în categoria non-UE, se mai adaugă cele 104,8 miliarde deficit intra-UE din prezent și balanța comercială a UE se duce la 215,7 miliarde euro, adică de peste zece ori mai mare decât cel consemnat acum de statistica Eurostat.

Contribuția netă la finanțele Uniunii

În ceea ce privește mult invocata contribuție netă a Marii Britanii la bugetul UE, dincolo de datele confirmate pe 2014 care arată simplificat plăți de 14 miliarde de euro și sume utilizate de circa 7 miliarde euro, trebuie semnalat că situația este cu totul alta decât cea mediatizată cu ocazia referendumului care a dus la Brexit. Dacă raportăm cele șapte miliarde la sumele de mai sus sau la PIB, rezultă că nu reprezintă mare lucru.

De fapt, Marea Britanie este statul occidental dezvoltat care plătea cel mai puțin raportat la Produsul Național Brut propriu pentru a susține funcționarea Uniunii Europene. Rezultatele medii pentru exercițiul financiar 2007 – 2013 arată că Regatul își negociase o poziție specială în interiorul UE, care a dus la următoarea poziționare:

Partea cea mai tare este că un raport al PricewaterhouseCoopers din 2016 arată că efectul Brexitul asupra serviciilor financiare britanice, care implică 4% din forța de muncă și asigură 12% din veniturile bugetare se va ridica la -2% din valoarea adăugată produsă de economie în 2020 și la -3,3% în 2030. An în care efectul va fi o pierdere de 8 miliarde de euro la valoarea din 2015. Adică, simplificat, peste cele 7 miliarde cost anual de apartenență la UE amintit mai sus.

Una peste alta, deși ieșirea Marii Britanii din UE va slăbi semnificativ forța economică a Uniunii, impactul asupra economiei britanice se anunță a fi cu mult mai dur. Desigur, britanicii plăteau sume considerabile pentru susținerea bugetului UE dar nu s-au gândit la costurile pe care le vor suporta după ieșirea din Uniune.

Pe scurt, Brexitul va fi o situație nedorită lose-lose, unde looserul mai mare e britanic.

Publicat la data de 18.1.2017 .

7 comentarii

  1. ion
    18.1.2017, 9:04 pm

    De fapt,UE are nevoie de cat mai multe tari si oameni care sa se imprumute la banci sa pastreze teapa ponzi in continuare.Deci daca pleca Uk si Franta e cam la revedere proiectul UE.Astta nu inseamna ca nu o sa incerce sa subjuge si alte tari sub datoria euro.

  2. Ramon
    19.1.2017, 8:03 am

    cetățeanul votează o percepție care se capătă prin manipulare voită sau nu. El nu citește nici nu urmărește analize financiare ale specialiștilor mai mult sau mai puțin mincinoși. Articole care criticau puturoșenia diferiților imigranți în UE, care se duceau pentru a primi protecția socială oferită de UK au existat și înainte de 2004. Cetățeanul UK nu este interesat că vine mână de lucru motivată și inteligentă din estul Europei, dacă nu ar fi venit oricum s-ar fi găsit asiatici care ar fi studiat în facultățile din UK, dar este sensibilă la șmecheriile pe care rominașii din țara asta le-a făcut, de ajutoarele primite. Am avut un sentiment ciudat când am ajuns în Belfast și am observat că în fața unei clădiri cu o arhitectură deosebită au apărut vreo 10 țigănași. D asemeni, un român care lucra la recepție povestea că se ferește să vorbească în limba română pentru a nu fi abordat de conaționalii noștri.

  3. Octavian Racu
    19.1.2017, 6:41 pm

    Ieșirea Marii Britanii din UE are mai multe variabile și necunoscute. Ceea ce descrie autorul e doar una din sute de scenarii.
    În primul rând, nu se cunosc condițiile ieșirii. Nu se cunoaște impactul asupra economiei, pentru că unele sectoare ar putea să cunoască o creștere anume din cauza eliminării unor restricții impuse din Bruxelles. Unele companii ar putea pleca din MB, alte dimpotrivă – ar putea migra din UE spre MB, pentru a scăpa de anumite reglementări.
    Totul e prea complicat pentru face niște concluzii pripite.

  4. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    19.1.2017, 8:29 pm

    1.Nu cred ca pierderile Marii Britanii sa fie mai mari decit beneficiile exitului!Odata cu pierderile aratate in articol, ea va “cistiga”: 1.Dreptul de a da ajutor de stat in cazul in care are de sustinut o investitie majora;2.Va putea decide (M.Britanie nu UE) politica vamala si comerciala britanica; 3.Politica valutara si monetara va fi libera de ingerintele UE; 4.Va avea propria politica fiscala, sociala, de emigratie, etc.,conform intereselor nationale (nu comunitare);5.Va putea sa utilizeze fara voia UE, modelul de dezvoltare anterior, interzis dupa integrare.5.Va incheia acorduri bilaterale in cazul unor oportunitati majore, fara sa le piarda, pina ar obtine aprobarea birocratica a cuiva, clasa sa politica se va revigora, iar competitia politica va oferi noi proiecte politice, economice si sociale britanice, in locul directivelor si strategiilor teoretice/birocratice comunitare.
    (PS.:Concluziile negative enumerate ale integrarii nu-mi apartin, ele find ale unui economist de mare clasa.)
    2.Tratarea M.Britanii cu duritate de catre diverse tari minore va fi contraproductiva pentru relatiile viitoare cu UE.Din pacate, caracterul de raspuns “represiv” al unor tari ale UE, la dreptul (inca prezent) la autodeterminare a natiunilor, copiaza ceva din comportamentul fostei URSS, care ameninta sau reprima brutal, orice incercare de iesire din blocul economic-militar sovietic.A nu se uita, ca M.Britanie nu este o tara de mina a II-a care sa inghita un astfel de comportament, fara sa raspunda cu duritatea unui imperiu calit de incercari mult mai dure.Bunele relatii care vor trebui sa continue intre tarile Europei pot fi compromise pe lung termen de o astfel de situatie UMILITOARE, inainte de a fi perdanta sau nu, ca exit.
    3.Cred ca Brexitul ar trebui sa fie un moment de cotitura (pozitiva) pentru UE, care : A.)sa identifice cauzele care pot mentine mai departe unitatea politica si coeziunea economica/sociala comunitara; B.) Sa inventarieze cauzele politice, economice si sociale care genereaza miscarile centrifuge de azi, sa identifice solutiile reale si fezabile, re-construind pe aceasta baza, NOUL proiect al UE.Parcursul inertial al UE dupa caderea comunismului, in lipsa uni nou proiect adecvat aspiratiilor populatiilor care voteaza pentru UE sau exit si conditiile noi post-comunism mondial ori datorate globalizarii, este cauza de fond a disolutiei sale.
    4.Poate apreciez gresit, dar pentru semnalul de criza fara alta iesire decit Brexitul, poate ca UE ar trebui sa multumeasca M.Britanii si sa se desparta prieteneste – european, lasind liber locul unei viitoare re-aderari…

  5. muc cel mic
    20.1.2017, 2:30 pm

    Ati uitat taxele vamale. UK nu va mai avea acces liber pe pietele UE, deci pentru jumatate din exporturile sale va plati taxe vamale si alte taxe, daca va dori sa-si pastreze pietele. Luati exemplul Norvegiei, care-si permite un grad crescut de independenta datorita resurselor de petrol din Marea Nordului, si totusi, pentru a avea acces pe pietele UE, contribuie semnificativ la bugetul UE prin programe speciale. Daca nu ma insel, e printre cei mai importanti contributori la bugetul UE, dar, cum spuneam, isi permite asta. Ma tem ca UK nu

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română