O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

de Marin Pana | 18.1.2017 .

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței comerciale a Uniunii.
Potrivit Eurostat, în prețuri curente,
Marea Britanie ajunsese în 2015 la un PIB de 2.580 miliarde euro din cele 14.708 miliarde euro ale UE.

Practic, Uniunea va pierde a doua sa economie ca mărime (Germania trece de 3.000 miliarde euro pe an) dar trebuie ținut cont de fluctuațiile masive ale lirei sterline, apreciată în urmă cu doi ani la niveluri record și aflată în pierdere de viteză pe tot parcursul lui 2016.

Dacă Franța figura, tot în 2015, cu doar 2.181 miliarde euro, să ne reamintim că în 2011 situația era net diferită, cu Hexagonul la 2.059 miliarde euro și Albionul la doar 1.876 miliarde euro.

De remarcat că nivelul mediu de trai din UE nu se va modifica semnificativ în absența Marii Britanii. UK se plasa în 2015 de-abia pe locul al zecelea ca PIB/locuitor ajustat la paritatea puterilor de cumpărare standard, cu 109,7% din media UE și foarte puțin peste nivelul de 106,3% al Zonei Euro, în care au intrat recent mai multe state foste socialiste.

În treacăt fie spus, nici nu era cazul să fie altfel, deoarece Marea Britanie apare în topul productivității muncii pe angajat cu doar 34,9 euro pe ora lucrată, mult în urma unor țări precum Franța (46,9 euro/oră) sau Germania (42,5 euro/oră). Și doar cu puțin în fața reperului mediei UE, Italia (33,2 euro/oră) sau a statului ceva mai mare care a venit din urmă, Spania (31,6 euro/oră).

Cert este însă că, fără Marea Britanie, UE nu va mai putea (decât extrem de greu) să mai aspire la rolul de cel mai important actor în economia mondială. Pe care și-l propusese și la care i-ar fi dat dreptul întinderea, populația, nivelul de dezvoltare și, dacă vreți, tradiția istorică. Loc 1 pe care îl ocupa deja la nivel de comerț și investiții străine directe, chiar și fără a avea cel mai mare PIB (după unele calcule a depășit în 2015 atât SUA cât și China, la paritatea puterilor de cumpărare standard) sau cea mai importantă valută utilizată în tranzacții.

Comerțul UE cu bunuri – o ușurare fără britanici

Dacă se face balanța rezultatelor comerțului exterior al Marii Britanii în 2016, datele disponibile la 11 luni arată o repartiție relativ jumătate-jumătate a fluxurilor comerciale ale Regatului Unit cu țările UE și cu țările non-UE. Ceea ce arată o integrare mai scăzută cu economia UE (pentru referință, România derulează peste trei sferturi din schimburile comerciale cu partenerii europeni).

În plus, se poate vedea o reducere de cinci procente anul trecut, atât pe partea de exporturi cât și pe cea de importuri intra-UE. Unde și soldul negativ al britanicilor a trecut pragul de 100 de miliarde de euro.

Atenție, însă, nici relocarea comerțului către țări din afara Uniunii nu pare să fie o acțiune de succes. În pofida devalorizării lirei sterline, care ar fi trebuit să ajute exporturile și să descurajeze importurile, soldul negativ al schimburilor comerciale britanice a crescut cu 36%.

De reținut, pe relația extra-UE, scăderea la exporturi a fost mai mult decât triplă (-17%), în timp ce importurile au avansat cu opt procente.Rezultatul a fost o adevărată expozie a deficitului cu țările non-UE, deficit care a crescut mai mult decât de două ori și jumătate în raport cu aceeași perioadă a anului precedent și s-a apropiat vertiginos de nivelul absolut înregistrat în schimburile cu colegele din UE.

Pentru comerțul cu bunuri al UE, ieșirea Marii Britanii din Uniune nu va face decât să îmbunătățească semnificativ rezultatul final. În perioada ianuarie – noiembrie 2016, UE a exportat mărfuri de 1.581,2 miliarde euro, la care Marea Britanie a contribuit cu doar 11%, și a importat de 1.561,2 miliarde euro ( din care Regatul a bifat 17%) , obținând un mic surplus de 20,2 miliarde euro.

Dacă se reface calculul pe relația non-UE fără Marea Britanie, excedentul Uniunii de doar 27 de state ar crește de 5,5 ori, până la 110,9 miliarde euro. Dacă mai adăugăm și efectul trecerii Marii Britanii în categoria non-UE, se mai adaugă cele 104,8 miliarde deficit intra-UE din prezent și balanța comercială a UE se duce la 215,7 miliarde euro, adică de peste zece ori mai mare decât cel consemnat acum de statistica Eurostat.

Contribuția netă la finanțele Uniunii

În ceea ce privește mult invocata contribuție netă a Marii Britanii la bugetul UE, dincolo de datele confirmate pe 2014 care arată simplificat plăți de 14 miliarde de euro și sume utilizate de circa 7 miliarde euro, trebuie semnalat că situația este cu totul alta decât cea mediatizată cu ocazia referendumului care a dus la Brexit. Dacă raportăm cele șapte miliarde la sumele de mai sus sau la PIB, rezultă că nu reprezintă mare lucru.

De fapt, Marea Britanie este statul occidental dezvoltat care plătea cel mai puțin raportat la Produsul Național Brut propriu pentru a susține funcționarea Uniunii Europene. Rezultatele medii pentru exercițiul financiar 2007 – 2013 arată că Regatul își negociase o poziție specială în interiorul UE, care a dus la următoarea poziționare:

Partea cea mai tare este că un raport al PricewaterhouseCoopers din 2016 arată că efectul Brexitul asupra serviciilor financiare britanice, care implică 4% din forța de muncă și asigură 12% din veniturile bugetare se va ridica la -2% din valoarea adăugată produsă de economie în 2020 și la -3,3% în 2030. An în care efectul va fi o pierdere de 8 miliarde de euro la valoarea din 2015. Adică, simplificat, peste cele 7 miliarde cost anual de apartenență la UE amintit mai sus.

Una peste alta, deși ieșirea Marii Britanii din UE va slăbi semnificativ forța economică a Uniunii, impactul asupra economiei britanice se anunță a fi cu mult mai dur. Desigur, britanicii plăteau sume considerabile pentru susținerea bugetului UE dar nu s-au gândit la costurile pe care le vor suporta după ieșirea din Uniune.

Pe scurt, Brexitul va fi o situație nedorită lose-lose, unde looserul mai mare e britanic.

Publicat la data de 18.1.2017 .

7 comentarii

  1. ion
    18.1.2017, 9:04 pm

    De fapt,UE are nevoie de cat mai multe tari si oameni care sa se imprumute la banci sa pastreze teapa ponzi in continuare.Deci daca pleca Uk si Franta e cam la revedere proiectul UE.Astta nu inseamna ca nu o sa incerce sa subjuge si alte tari sub datoria euro.

  2. Ramon
    19.1.2017, 8:03 am

    cetățeanul votează o percepție care se capătă prin manipulare voită sau nu. El nu citește nici nu urmărește analize financiare ale specialiștilor mai mult sau mai puțin mincinoși. Articole care criticau puturoșenia diferiților imigranți în UE, care se duceau pentru a primi protecția socială oferită de UK au existat și înainte de 2004. Cetățeanul UK nu este interesat că vine mână de lucru motivată și inteligentă din estul Europei, dacă nu ar fi venit oricum s-ar fi găsit asiatici care ar fi studiat în facultățile din UK, dar este sensibilă la șmecheriile pe care rominașii din țara asta le-a făcut, de ajutoarele primite. Am avut un sentiment ciudat când am ajuns în Belfast și am observat că în fața unei clădiri cu o arhitectură deosebită au apărut vreo 10 țigănași. D asemeni, un român care lucra la recepție povestea că se ferește să vorbească în limba română pentru a nu fi abordat de conaționalii noștri.

  3. Octavian Racu
    19.1.2017, 6:41 pm

    Ieșirea Marii Britanii din UE are mai multe variabile și necunoscute. Ceea ce descrie autorul e doar una din sute de scenarii.
    În primul rând, nu se cunosc condițiile ieșirii. Nu se cunoaște impactul asupra economiei, pentru că unele sectoare ar putea să cunoască o creștere anume din cauza eliminării unor restricții impuse din Bruxelles. Unele companii ar putea pleca din MB, alte dimpotrivă – ar putea migra din UE spre MB, pentru a scăpa de anumite reglementări.
    Totul e prea complicat pentru face niște concluzii pripite.

  4. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    19.1.2017, 8:29 pm

    1.Nu cred ca pierderile Marii Britanii sa fie mai mari decit beneficiile exitului!Odata cu pierderile aratate in articol, ea va “cistiga”: 1.Dreptul de a da ajutor de stat in cazul in care are de sustinut o investitie majora;2.Va putea decide (M.Britanie nu UE) politica vamala si comerciala britanica; 3.Politica valutara si monetara va fi libera de ingerintele UE; 4.Va avea propria politica fiscala, sociala, de emigratie, etc.,conform intereselor nationale (nu comunitare);5.Va putea sa utilizeze fara voia UE, modelul de dezvoltare anterior, interzis dupa integrare.5.Va incheia acorduri bilaterale in cazul unor oportunitati majore, fara sa le piarda, pina ar obtine aprobarea birocratica a cuiva, clasa sa politica se va revigora, iar competitia politica va oferi noi proiecte politice, economice si sociale britanice, in locul directivelor si strategiilor teoretice/birocratice comunitare.
    (PS.:Concluziile negative enumerate ale integrarii nu-mi apartin, ele find ale unui economist de mare clasa.)
    2.Tratarea M.Britanii cu duritate de catre diverse tari minore va fi contraproductiva pentru relatiile viitoare cu UE.Din pacate, caracterul de raspuns “represiv” al unor tari ale UE, la dreptul (inca prezent) la autodeterminare a natiunilor, copiaza ceva din comportamentul fostei URSS, care ameninta sau reprima brutal, orice incercare de iesire din blocul economic-militar sovietic.A nu se uita, ca M.Britanie nu este o tara de mina a II-a care sa inghita un astfel de comportament, fara sa raspunda cu duritatea unui imperiu calit de incercari mult mai dure.Bunele relatii care vor trebui sa continue intre tarile Europei pot fi compromise pe lung termen de o astfel de situatie UMILITOARE, inainte de a fi perdanta sau nu, ca exit.
    3.Cred ca Brexitul ar trebui sa fie un moment de cotitura (pozitiva) pentru UE, care : A.)sa identifice cauzele care pot mentine mai departe unitatea politica si coeziunea economica/sociala comunitara; B.) Sa inventarieze cauzele politice, economice si sociale care genereaza miscarile centrifuge de azi, sa identifice solutiile reale si fezabile, re-construind pe aceasta baza, NOUL proiect al UE.Parcursul inertial al UE dupa caderea comunismului, in lipsa uni nou proiect adecvat aspiratiilor populatiilor care voteaza pentru UE sau exit si conditiile noi post-comunism mondial ori datorate globalizarii, este cauza de fond a disolutiei sale.
    4.Poate apreciez gresit, dar pentru semnalul de criza fara alta iesire decit Brexitul, poate ca UE ar trebui sa multumeasca M.Britanii si sa se desparta prieteneste – european, lasind liber locul unei viitoare re-aderari…

  5. muc cel mic
    20.1.2017, 2:30 pm

    Ati uitat taxele vamale. UK nu va mai avea acces liber pe pietele UE, deci pentru jumatate din exporturile sale va plati taxe vamale si alte taxe, daca va dori sa-si pastreze pietele. Luati exemplul Norvegiei, care-si permite un grad crescut de independenta datorita resurselor de petrol din Marea Nordului, si totusi, pentru a avea acces pe pietele UE, contribuie semnificativ la bugetul UE prin programe speciale. Daca nu ma insel, e printre cei mai importanti contributori la bugetul UE, dar, cum spuneam, isi permite asta. Ma tem ca UK nu

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5575 lei
4.2232 lei
5.2473 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română