După ce în ultimii ani au insistat că reducerea cheltuielilor este principalul tratament pentru Europa în criză, susținătorii austerității, în special cancelarul german Angela Merkel se află acum sub o presiune crescândă pentru a renunța la soluțiile nepopulare și pentru a găsi o cale de a restabili creșterea fragilă în cel mai mare bloc economic al lumii, comentează The New York Times.
Premierul spaniol Mariano Rajoy s-a alăturat liderilor europeni care resping obiectivele UE de reducere a deficitelor, după ce a susținut reduceri bugetare drastice pentru depășirea crizei.
Acesta este doar o parte din recentele evoluții care au avut loc în Europa, după decizia unei instanțe din Portugalia împotriva reducerii locurilor de muncă, la care se adaugă un premier ostil austerității în Italia și o creștere a neîncrederii în rândul europenilor și chiar a Fondului Monetar Internațional, ceea ce i-a forțat pe oficialii de la Bruxelles să admită că este nevoie mai degrabă de măsuri care să vizeze politici de creștere decât de susținerea fixației pentru datorii și deficit.
Criticile la adresa austerității vin și după ce o influentă publicație academică a publicat studiul a doi cercetători de la Harvard, care a fost folosită de susținătorii austerității ca un argument că și economiile aflate în recesiune ar trebui să reducă cheltuielile pentru a evita creșterea datoriilor. Studiul a fost însă criticat dur, pentru că ar fi conținut date greșite, iar oponenții austerității spun că acestea i-au indus în eroare pe factorii de decizie europeni.
În pofida criticilor, Europa nu se pregătește să “deschidă robintele” la cheltuieli în cele 27 de state din Uniunea Europeană, însă oficialii europeni sunt în mod clar dispuși să facă trecerea spre o ‘’austeritatea cu față umană’’, notează The New York Times. Chiar și cancelarul Angela Merkel a încercat în ultima vreme să -și “îndulcească’’ imaginea. Întrebată la un forum la Berlin dacă ‘’șurubul austerității’’ a fost strâns prea tare, cancelarul german a s-a plâns că ceea ce a fost numit înainte ‘’economie sau consolidare sau bugete echilibrate’’ este numit acum austeritate’’, iar aceasta pare ca fiind ceva “foarte rău”.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, JoséManuelBarroso, a declarat că Europa a fost nevoită să strângă ‘’baierele pungii’’, dar acum trebuie să-și schimbe abordarea, pentru a recâștiga încrederea opiniei publice furioase. “Politica austerității și-a atins limitele în multe privințe. Ea trebuie să aibă un minim de sprijin politic și social’’, a afirmat președintele CE, într-un discurs susținut la începutul săptămânii la Bruxelles.
Noua abordare a Europei în ceea ce privește auteritatea ar putea fi o veste bună pentru administrația Obama, care a îndemnat economiile sănătoase să stimuleze creșterea economică prin cheltuieli și o politică monetară mai relaxată, comentează The New York Times. Economia americană, unde cheltuielile guvernamentale nu au fost reduse atât de drastic, pare destul de robustă în comparație cu Europa.
De altfel, comisarul european pentru afaceri economice monetare, Oli Rehn, a insistat în ultimele zile că piețele financiare s-au mai calmat, iar consolidarea fiscală și reducerile de cheltuieli și majorările de taxe și-au atins obiectivul și treaba va fi redusă la un ritm mai puțin dureros. “Este important să consolidăm mai mult dimensiunea socială”, a spus Rehn într-o audiere ostilă în Parlamentul European, descriind șomajul în țările grav afectate, cum ar fi Spania, care a anunțat o rată a șomajului de 27,2%, ca fiind ‘’inacceptabil de ridicat’’.
Oficialii europeani insistă însă asupra faptului că politica lor economică nu a fost niciodată atât de dogmatice sau de înguste cum susțin criticii și că s-au îndepărtat de austeritate demult. Urmând exemplul cancelarului Merkel, Uniunea Euopeană evită cuvântul ‘’austeritate’’, care a fost înlocuit în lexiconul oficial cu eufemismul tehnocrat ‘’consolidare fiscală’’. Modificarea lingvistică, folosită inițial pentru a-i calma pe nemulțumiți, s-a transformat între imp și în măsuri economice. Porugalia și Spania, de exemplu, au au primit încă șapte ani pentru achitarea împrumuturilor din planul de salvare. Spania, Franța și Olanda urmează, la rîndul lor, să primească în următoarele săptămâni undă verde de la Bruxelles referitor la ‘’ratarea’’ țintelor de deficit bugetar obligatorii.
În acest context, încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană a scăzut la un nivel record, potrivit unui Eurobarometru publicat recent de Consiliul European pentru Relații Externe. În Spania, 72% dintre cei chestionați au spus că au tendința de a nu avea încredere în Uniunea Europeană, față de 23% cât se înregistra în 2007, cu un an înainte ca Europa să fie cuprinsă de criza financiară.
