Oficialii Uniunii Europene s-au străduit din greu să schimbe lucrurile, au dezbătut noi tratate, au salvat bănci, au asigurat noi finanţări. Dar privind spre 2013, Comisia Europeană nu a dat deloc veşti bune: “Previziunile economice şi cele legate de locurile de muncă sunt sumbre”, relatează New York Times, într-un reportaj multimedia realizat în Europa anului 2012.
Când a început criza financiară, în 2008, mulţi europeni şi-au dat seama că urmează câţiva ani dificili; dar acum este deja al cincilea an, şi se pare că această criză nu s-a încheiat. Rezervele pentru ajutoarele de şomaj sunt pe terminate, economiile populaţiei din bănci sunt pe terminate şi încep să se spulbere visele legate de asigurarea unei pensii liniştite.
Cele mai lovite de criza economică dintre ţările europene – Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda – s-au zbătut să-şi reducă datoriile. Au crescut taxele şi impozitele, au disponibilizat angajaţii şi au introdus plata pentru serviciile medicale care au fost gratuite timp de mai multe de decenii.
Fiecare ţară a avut propria sa formulă, dar toate s-au confruntat cu aceleaşi probleme. Reducerile făcute şi măsurile luate păreau să nu fie suficiente, iar afacerile au început să meargă din ce în ce mai prost.
Mulţi dintre europenii care au crezut că nu vor avea probleme, şi-au pierdut slujba. Cei care şi-au păstrat locul de muncă, au avut reduceri de salariu. Părinţii şi-au văzut copiii plecând în străinătate, pentru a-şi căuta un loc de muncă sau i-au reprimit în casa părintească, pentru că aceştia şi-au pierdut locuinţele ipotecate.
Spania
Spania a abandonat proiectele imobiliare, când clădirile deja ridicate nu s-au mai vândut. Tot mai mulţi oameni, rămaşi fără loc de muncă au ajuns să caute în tomberoanele de la restaurante şi supermarketuri după resturi alimentare. În Girona, autorităţile locale au fost nevoite să pună lacăte pe tomberoane, pentru că această practică reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei.
Băncile au pierdut foarte mult, din cauza boom-ului imobiliar, iar guvernul a fost nevoit să negocieze un împrumut externe pentru acestea. Comisia Europeană a aprobat un împrumut de 49 de miliarde de dolari pentru patru bănci spaniole, cu condiţia ca acestea să disponibilizeze mii de angajaţi şi să închidă sucursale, ca parte a procesului de restructurare, ceea ce a contribuit, practic, la creşterea ratei şomajului.
Autorităţile locale şi regionale continuă să se lupte cu propriile datorii, având o relaţie tensionată cu guvernul central. Una dintre cele mai bogate provincii, Catalonia, a ameninţat cu organizarea unui referendum pe problema independenţei, o presiune în plus asupra guvernului de la Madrid, pentru a returna către regiune mai mulţi dintre banii pe care aceasta îi trimite la centru.
Sute de mii de oameni au pierdut casele ipotecate, unele cazuri au fost disperate, au existat oameni care s-au sinucis, atunci când poliţiştii au sosit la uşă pentru a-i evacua din casă.
Portugalia
În ceea ce priveşte Portugalia, această ţară a fost percepută ca un model în timpul crizei. În schimbul împrumutului extern, guvernul a redus cheltuielile, a crescut taxele, în timp ce cetăţenii aşteptau şi sperau ca lucrurile să se îmbunătăţească. Răbdarea s-a terminat în 2012, când guvernul se pare că a cerut mult prea multe sacrificii, iar după ce premierul Passos Coelho a propus un plan de modifica povara asigurărilor sociale de la angajatori spre angajaţi, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă.
Deşi măsura era menită să scadă costurile muncii, protestele au fost atât de puternice, încât prim-ministru a fost forţat să retragă proiectul de lege.
Grecia
În Grecia, a fost încă un an cu manifestaţii violente, în contextul alegerii unui nou guvern, iar coaliţia fragilă de la guvernare a încercat să îndeplinească cerinţele creditorilor internaţionali, care cereau noi şi noi reduceri bugetare. Grecia a avut cândva un sistem public de sănătate foarte bun, care asigura aproape în întregime servicii medicale gratuite. Dar reducerea cheltuielilor a făcut ca spitalele publice să impună noi taxe şi co-plăţi, pe care localnicii săraci şi fără loc de muncă nu şi le-au mai permis.
În acelaşi timp, câteva companii farmaceutice, care n-au mai fost plătite, nu au mai furnizat medicamente spitalelor publice. Au avut de suferit pacienţii, în special cei cu boli incurabile, care nu şi-au permis medicamentele extrem de scumpe de care aveau nevoie.
În timp ce rata şomajului a ajuns la 25% şi a depăşit 50% în rândul tinerilor până la 25 de ani, tensiunile sociale au crescut – atât între generaţii, cât şi între angajaţii din sectorul public şi cel privat, între bogaţi şi săraci. Imigranţii ilegali, acuzaţi că ar fi furat locurile de muncă ale grecilor, au deventi ţinte ale atacurilor organizate de către membri ai grupărilor de extremă dreapta. Partidul de extremă dreapta Zorii Aurii a câştigat în popularitate şi a ajuns în parlament.
Irlanda
Şi Irlanda a continuat să lupte cu problemele economice. Procentul gospodăriilor în care niciun adult nu lucra a ajuns printre cel mai ridicat din Uniunea Europeană, şi, totuşi, guvernul, sub presiunea creditorilor săi, a impus o serie de reduceri care au tăiat ajutoarele sociale, inclusiv alocaţiile pentru copii. Şi au crescut impozitele pe proprietate.
Foamea a devenit o problemă în anumite ţări. În Grecia, guvernul a adoptat o lege care permite supermaketurilor să vândă alimente expirate la preţuri mici, în timp ce în Spania şi Portugalia, cantinele sociale s-au străduit să ofere o supă caldă tuturor celor care veneau acolo.
Reducerile s-au făcut simţite în şcoli. Unele clase au fost comasate şi au între 50 şi 60 de elevi. Altele duc lipsa căldurii sau a materialelor didicatice. În Grecia, o şcoală şi-a făcut publicitate cerând donaţii de cărţi şi pentru a primi un copiator.
Protestele s-au înmulţit, oamenii ieşind să-şi strige disperarea pe străzi.
Letonia
O ţară care a oferit o imagine înturcâtva mai optimistă a fost Letonia, care acum patru ani era la fel de săracă precum altele. Acum, spun unii analişti, progresele înregistrate pot fi dovada că măsurile de austeritate funcţionează.
La un moment dat, Letnia a suferit din cauza unei probleme întâlnite în multe state – finanţe publice sărace, criză bancară şi competitivitate în scădere. Au fost daţi afară o treime dintre anagajaţii din sectorul public, au fost tăiate salariile şi serviciile. Economia a scăzut cu peste 20%. Dar în 2012 a reuşit să crească cu 5%, ceea cea făcut din Letonia cea mai perfromantă ţară dintre cele 27 de state membre ale UE.
Nu este însă suficient pentru a se îmbunătăţi viaţa letonului de rând. Circa 30% din populaţie este încă într-o stare materială foarte proastă, potrivit statisticilor UE, precizează sursa citată.
