Liderii PSD și PNL au convenit asupra reducerii numărului de parlamentari, dar și a eliminării votului uninominal, urmând ca deputații (în jur de 330) și senatorii (în jur de 126) să fie aleși din nou pe listă de partid, în timp ce Diaspora va avea o slabă reprezentare și în viitorul Legislativ, cel mai probabil 6 mandate.
Discuțiile referitoare la numărul parlamentarilor și la sistemul electoral au avut loc miercuri, între liderii PSD și PNL. În principiu, discuțiile au vizat reducerea numărului de deputați la 330, la care se adaugă cele 18 mandate ce revin prin lege minorităților naționale, altele decât cea maghiară, dar și circumscripțiile pentru Diaspora. Senatul ar urma să aibă în jur de 126 de mandate, fără cele care vizează Diaspora. La întrevedere au participat premierul Victor Ponta, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, deputatul PSD Florin Iordache, copreședinții PNL Alina Gorghiu și Vasile Blaga, dar și liberalul Mihai Voicu.
Președintele Comisiei de Cod Electoral, Mihai Voicu, a precizat pentru cursdeguvernare.ro că datele nu sunt bătute în cuie și că fiecare partid va trebui să prezinte marți, 26 mai, în cadrul comisiei, propunerile referitoare la norma de reprezentare, în funcție de care se calculează numărul de mandate. În schimb, s-a convenit asupra revenirii la votul proporțional pe listă de partid, deși, inițial, existau variante legate de introducerea unui sistem mixt, care să combine votul proporțional cu votul uninominal, după model german.
Comisia va trebui să tranșeze prin vot variantele referitoare la numărul de circumscripții pentru Diaspora, în condițiile în care Mihai Voicu a precizat că PNL și PSD au propuneri diferite: social-democrații vor 4 mandate la Camera Deputaților și 2 la Senat (și în prezent Diaspora este reprezentată de 6 parlamentari), iar liberalii cer 8 mandate la Cameră și 4 la Senat.
Proiectul va fi finalizat marți de Comisia de Cod Electoral, astfel încât acesta să fie trimis miercuri spre dezbaterea Senatului, în calitate de primă cameră sesizată, potrivit președintelui Comisiei de Cod Electoral. PSD are majoritate, astfel încât, cel mai probabil își va impune punctul de vedere.
Nu există acord pe legea votului pentru Diaspora
În acest context, marea miză a introducerii votului prin corespondență va fi legată în continuare mai mult de alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, Mihai Voicu a mai declarat că PNL susține introducerea acestui tip de vot pentru toate tipurile de scrutin, inclusiv pentru alegerile locale, urmând ca membrii comisiei să găsească o soluție.
Social-democrații vor ca cei care doresc să voteze să se înscrie într-un registru electoral, cu șase luni înaintea scrutinului, propunere cu care liberalii nu sunt de acord.
Președintele Klaus Iohannis, care s-a întâlnit joi cu parlamentarii de Diaspora, a precizat că nu crede că se va ajunge la o formă finală a legii votului prin corespondență până la finalul actualei sesiuni parlamentare: ”Sincer, nu cred că până la finalul acestei sesiuni parlamentare se va ajunge la un punct de vedere transformabil în lege în privinţa votului prin corespondenţă; ar fi frumos, dar nu cred”.
Șeful statului a mai precizat că dialogul cu parlamentarii de diaspora a vizat toate variantele: ”Foarte pe scurt, toată discuţia a fost în jurul votului pentru diaspora, vot prin corespondenţă, vot electronic, variantele care sunt în discuţie şi i-am rugat în final să fie partenerii mei în a promova un act normativ care înlesneşte votul prin corespondenţă”.
Cele două proiecte-legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului și legea votului prin corespondență-ar fi trebuit să fie adoptate până la sfârșitul lunii iunie, când Parlamentul intră în vacanță, și cu cel puțin un an înaintea alegerilor, conform Comisiei de la Veneția și CCR.
Discuțiile de modificare a întregii legislații electorale au fost declanșate tocmai de nevoia de a facilita votul românilor din afara granițelor, după scandalul de la alegerile prezidențiale, când guvernul a pretins că nu poate mări numărul secțiilor de votare, astfel încât mulți cetățeni au așteptat ore în șir la cozi și au fost împiedicați să își exercite dreptul la vot.
Legea alegerilor locale, legea partidelor și cea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale au fost promulgate săptămâna trecută.
Lista de partid se întoarce
Parlamentarii își asumă prin modificarea legislației electorale revenirea la două tipuri de scrutin, care funcționau înainte de 2008-alegerea indirectă a președintelui de Consiliu Județean de către majoritatea consilierilor (prevedere inclusă în legea alegerilor locale care a fost deja promulgată), dar și revenirea la alegerea deputaților și a senatorilor pe lista de partid.
Decizia survine ”experimentului” votului uninominal, dublat de un sistem proporțional de compensare (într-o combinație care nu este practicată în alte state UE), care a avut drept efect, la scrutinul general din 2012, crearea celui mai mare Parlament din istoria post-decembristă: 588 de aleși, mai mult decât Congresul SUA care numără 535 de parlamentari, la o populație de peste 300 de milioane de cetățeni.
Concret, legea actuală prevede că intră direct în Parlament candidatul care a obținut 50% plus unu din voturile din colegiu, restul intrând într-un mecanism de redistribuire a mandatelor care ține cont de cota obținută de partid la nivel național, astfel încât au fost situații absurde în care candidatul, deși s-a plasat pe primul loc în colegiu (fără însă să câștige 50%) a pierdut mandatul în favoarea unui candidat de pe locul doi, cu un număr mai mic de voturi.
În 2008, atunci când s-a aplicat pentru prima oară votul uninominal, dar raportul de forțe între partide era realtiv echilibrat, au intrat în Parlament 471 de parlamentari, cu puțin peste numărul existent pe sistemul proporțional. În 2012 însă, în condițiile în care USL a câștigat foarte multe colegii cu peste 50%, la care s-a adăugat mecanismul de compensare, numărul parlamentarilor a ajuns la 588.
Votul uninominal, ca principiu, practicat în democrații puternice ca SUA sau Marea Britanie, a fost promovat de societatea civilă ani de zile, marșându-se pe necesitatea ca cetățeanul să poată alege direct omul politic care îl reprezintă și nu o listă impusă de partid.
Un alt argument era acela că, odată confruntați cu votul uninominal, parlamentarii vor fi mult mai responsabili în privința acțiunilor politice, pentru care vor răspunde direct, și nu vor mai fi simpli executanți ai unor ordine, dependenți de conducerea partidului care stabilește cine candidează pe locuri eligibile, pe listă.”Experimentul” românesc s-a dovedit însă a fi un eșec și din acest punct de vedere.
La finalul mandatului de președinte, Traian Băsescu, cel care a convocat, în 2007, un referendum prin care cerea românilor să se pronunțe asupra votului uninominal, declara că modificarea sistemului electoral a fost o eroare. Referendumul viza introducerea votului uninominal în două tururi de scrutin și a avut loc în noiembrie 2007, în aceeași zi cu primele alegeri pentru Parlamentul European, după aderarea României la UE.
Peste 81% dintre români s-au pronunțat în favoarea propunerii, însă din cauza prezenței slabe la vot, referendumul nu a fost validat. Totuși, Guvernul PNL și-a asumat răspunderea pe o altă variantă de lege (vot uninominal mixt prin compensare), care a intrat în vigoare în 2008.
