Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Cronicile

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

de Ionut Dumitru , 6.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI), scris de Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen.

el analizează relația dintre creșterea economică, politicile fiscal bugetare, economia însăși și – mai ales! – configurează profilul celor la care va ajunge factura acestor politici. Factura! Aia care nu rămâne niciodată neplătită.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

(Redacția)

***

Cum să nu stai niciodată în drumul ciclicității implacabile a economiei:  Teoria minimală – de înțeles odată pentru totdeauna

Suntem în această situație chiar acum, un motiv în plus să ne uităm la erorile în care continuăm să perseverăm:
Experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara in Romania a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic.

Dimpotriva, politica fiscala din Romania a destabilizat economia, accentuand dezechilibrele economice, a caror corectie ulterioara a determinat costuri foarte mari in societate.

In functie de perioada istorica si de ideologia imbratisata, politicii fiscal-bugetare i s-au atribuit diverse roluri in procesul de crestere economica. In principiu, functiile politicii fiscale[1] pot fi sintetizate in (Musgrave, 1959):

1-, stabilizarea ciclului economic prin implementarea unei politici fiscale contraciclice, care sa stabilizeze PIB-ul la nivelul sau potential si sa atenueze astfel fluctuatiile ciclului economic.

In cadrul acestui articol, politica fiscal-bugetara este folosita cu acelasi inteles cu politica fiscala.

2-,stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) prin aplicarea unor politicii fiscale “prietenoase” cu cresterea economica pe termen lung, contribuind astfel la cresterea economica sustenabila.

3-, redistributie si sustinerea unei cresteri economice inclusive, care sa atenueze din inegalitatile la nivelul veniturilor populatiei.

*

O sa ma refer in continuare la primul rol pe care politica fiscala ar trebui sa il joace si voi analiza modul in care aceasta si-a indeplinit și își îndeplinește sau nu, acum, chiar acum, aceste rol in cazul Romaniei.

Stabilizarea ciclului economic (politica fiscala anticiclica) se poate face prin politici fiscale discretionare (masuri/decizii de politica fiscala) si/sau prin actiunea stabilizatorilor automati (care actioneaza in mod automat). Diverse studii (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016) arata ca politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita.

In faza ascendenta a ciclului economic, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti, fara a se apela la masuri discretionare, iar acestea din urma ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

Interventia statului prin politica fiscala este insa conditionata de existenta spatiului fiscal . Acesta poate fi definit prin capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

In cazul Romaniei, experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic. Dimpotriva, politica fiscala din Romania a amplificat fluctuatiile ciclului economic, destabilizand astfel economia.

Asa cum reiese din graficul de mai jos, amplitudinea ciclului economic din Romania a fost una mare, mult mai mare decat in cazul economiei zonei euro si chiar decat in cazul Ungariei sau Poloniei.
Graficul 1 – Deviatia PIB-ului de la potential – output gap (% din PIB potential)

Graficul 3 – Pozitionarea ciclica a economiei si impulsul fiscal

Asa cum se poate observa in graficul 3, cu exceptia anilor 2000 si 2003, toata perioada 1999-2017 a consemnat o politica fiscala prociclica, care a accentual pozitia pe ciclul economic, destabilizand practic economia.

Astfel, in faza ascendenta a cilului economic (perioada 2004-2008 si 2016-2017) politica fiscala a fost una expansionista, cu deficite structurale in crestere, desi stimulul fiscal trebuia retras pentru a nu dezechilibra economia si mai tare.

Astfel, spatiul fiscal a fost utilizat inutil si dezechilibrele macroeconomice au crescut.

In faza descendenta a ciclului economic (in special perioada 2010-2014), politica fiscala a ramas prociclica, accentuand astfel recesiunea, spatiul fiscal necesar fiind epuizat inutil in perioada ascendenta a ciclului economic. Astfel, deficitele bugetare foarte mari acumulate in perioada ascendenta a ciclului economic (2004-2008) nu au lasat spatiu pentru stimularea economiei in perioada de recesiune, ba dimpotriva, politica fiscala a fost fortata sa ramana prociclica (reducerea fortata a deficitui bugetar – de la un nivel foarte inalt, cand de fapt economia avea nevoie de deficite bugetare mai mari pentru a iesi mai usor din recesiune).

Beneficiile politicii fiscale anticiclice sunt evidentiate pe larg in literatura de specialitate. Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica pe termen lung, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta, cum este si cazul Romaniei.

Pe langa politica fiscala discretionara, stabilizarea economiei mai poate fi realizata si prin functionarea stabilizatorilor automati, care, asa cum indica si denumirea lor, stabilizeaza automat economia, fara interventia politicii discretionare.

Dinamica veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de deciziile discretionare ale Guvernului, cat si de pozitia economiei pe ciclul economic. Veniturile si cheltuielile bugetare care sunt influenţate de pozitia pe ciclul economic actioneaza ca “stabilizatori automaţi”, contribuind la stabilizarea PIB la nivelul sau potential si la scăderea volatilitatii PIB (Dumitru, 2012). Cu cat bugetul este mai senzitiv la pozitia economiei pe ciclul economic, cu atat stabilizatorii automati actioneaza mai puternic. In cazul Romaniei, semielasticitatea deficitului bugetar la output–gap este a doua cea mai mica din cadrul tarilor membre UE, ceea ce face ca stabilizarea automata a economiei prin stabilizatorii automati sa fie slaba.

Prin urmare, Romania are o capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic si utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar cu conditia sa existe spatiu fiscal.

Mecanismul guvernamental care evaporă creșterea economică

Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica. Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica). Asa cum se poate observa in graficul 5, Romania (alaturi de tarile Baltice si Grecia) a avut o politica fiscala puternic prociclica in perioada 1995-2017 si cresterea economica a inregistrat o volatilitate ridicata.

(……) : Cum fac țările lucide – Ungaria, Polonia, Cehia etc: cu creșterea lor mică dar folosită corect.

***

Despre cum funcționează mecanismul românesc de ”evaporare a creșterii economice,

mai mult, în  CRONICILE Curs de guvernare (publicație exclusiv print)Un LINK AICI la sumar.

Calculul ”facturii” și, mai ales, lista de plătitori ai facturii – e o plăcere pe care trebuie să și-o rezerve fiecare cititor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

FMI reduce estimările de creștere economică, global și pentru Zona euro

Razvan Diaconu

Fondul Monetar Internaţional avertizează, într-un nou raport privind perspectivele economiei mondiale, că intensificarea tensiunilor comerciale ar putea submina creşterea economică globală, anticipând o rată de… Mai mult

Stiri

Statul se împrumută tot mai greu: MF a atras doar un sfert din cele 400 de milioane dorite

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) nu a reuşit să vândă obligațiuni de stat pe 5 ani decât de 110 milioane de lei din cele 400 de milioane… Mai mult

Stiri

Bursa de Valori București și bursa de energie OPCOM au lansat proiectul „Contrapartea Centrală”

Adrian N Ionescu

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) și operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) au început colaborarea pentru lansarea serviciilor de contraparte… Mai mult

Stiri

G4Media: Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura pentru postul de procuror-șef european

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi și-ar fi depus candidatura pentru postul de șef al Parchetului European, conform unor surse G4media. Parchetul European, care va avea sediul la… Mai mult

Stiri

Forumul judecătorilor și Asociația Procurorilor cer Guvernului să renunțe la OUG privind completurile nelegale

Vladimir Ionescu

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Guvernului să renunțe la orice intenție de adoptare… Mai mult

Stiri

Procesul Belina poate începe – judecătorul de cameră preliminară a decis că probele au fost administrate corect

Vladimir Ionescu

Dosarul Belina a trecut de camera preliminară – judecătorul a constatat că probele din aces caz au fost administrate corect, astfel încât procesul efectiv, pe… Mai mult

Stiri

IMM-urile: ”Taxa pe lăcomie” combinată cu inflația vor produce efecte negative în mediul de afaceri

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii a anuțat luni că nu susține măsurile de suprataxare conținute de Ordonanța 114 deoarece au fost adoptate fără… Mai mult