Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

de Ionut Dumitru , 6.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI), scris de Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen.

el analizează relația dintre creșterea economică, politicile fiscal bugetare, economia însăși și – mai ales! – configurează profilul celor la care va ajunge factura acestor politici. Factura! Aia care nu rămâne niciodată neplătită.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

(Redacția)

***

Cum să nu stai niciodată în drumul ciclicității implacabile a economiei:  Teoria minimală – de înțeles odată pentru totdeauna

Suntem în această situație chiar acum, un motiv în plus să ne uităm la erorile în care continuăm să perseverăm:
Experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara in Romania a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic.

Dimpotriva, politica fiscala din Romania a destabilizat economia, accentuand dezechilibrele economice, a caror corectie ulterioara a determinat costuri foarte mari in societate.

In functie de perioada istorica si de ideologia imbratisata, politicii fiscal-bugetare i s-au atribuit diverse roluri in procesul de crestere economica. In principiu, functiile politicii fiscale[1] pot fi sintetizate in (Musgrave, 1959):

1-, stabilizarea ciclului economic prin implementarea unei politici fiscale contraciclice, care sa stabilizeze PIB-ul la nivelul sau potential si sa atenueze astfel fluctuatiile ciclului economic.

In cadrul acestui articol, politica fiscal-bugetara este folosita cu acelasi inteles cu politica fiscala.

2-,stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) prin aplicarea unor politicii fiscale “prietenoase” cu cresterea economica pe termen lung, contribuind astfel la cresterea economica sustenabila.

3-, redistributie si sustinerea unei cresteri economice inclusive, care sa atenueze din inegalitatile la nivelul veniturilor populatiei.

*

O sa ma refer in continuare la primul rol pe care politica fiscala ar trebui sa il joace si voi analiza modul in care aceasta si-a indeplinit și își îndeplinește sau nu, acum, chiar acum, aceste rol in cazul Romaniei.

Stabilizarea ciclului economic (politica fiscala anticiclica) se poate face prin politici fiscale discretionare (masuri/decizii de politica fiscala) si/sau prin actiunea stabilizatorilor automati (care actioneaza in mod automat). Diverse studii (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016) arata ca politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita.

In faza ascendenta a ciclului economic, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti, fara a se apela la masuri discretionare, iar acestea din urma ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

Interventia statului prin politica fiscala este insa conditionata de existenta spatiului fiscal . Acesta poate fi definit prin capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

In cazul Romaniei, experienta istorica a ultimilor 23 de ani a aratat ca politica fiscala discretionara a fost aproape permanent prociclica, neindeoplinindu-si astfel rolul de stabilizare a ciclului economic. Dimpotriva, politica fiscala din Romania a amplificat fluctuatiile ciclului economic, destabilizand astfel economia.

Asa cum reiese din graficul de mai jos, amplitudinea ciclului economic din Romania a fost una mare, mult mai mare decat in cazul economiei zonei euro si chiar decat in cazul Ungariei sau Poloniei.
Graficul 1 – Deviatia PIB-ului de la potential – output gap (% din PIB potential)

Graficul 3 – Pozitionarea ciclica a economiei si impulsul fiscal

Asa cum se poate observa in graficul 3, cu exceptia anilor 2000 si 2003, toata perioada 1999-2017 a consemnat o politica fiscala prociclica, care a accentual pozitia pe ciclul economic, destabilizand practic economia.

Astfel, in faza ascendenta a cilului economic (perioada 2004-2008 si 2016-2017) politica fiscala a fost una expansionista, cu deficite structurale in crestere, desi stimulul fiscal trebuia retras pentru a nu dezechilibra economia si mai tare.

Astfel, spatiul fiscal a fost utilizat inutil si dezechilibrele macroeconomice au crescut.

In faza descendenta a ciclului economic (in special perioada 2010-2014), politica fiscala a ramas prociclica, accentuand astfel recesiunea, spatiul fiscal necesar fiind epuizat inutil in perioada ascendenta a ciclului economic. Astfel, deficitele bugetare foarte mari acumulate in perioada ascendenta a ciclului economic (2004-2008) nu au lasat spatiu pentru stimularea economiei in perioada de recesiune, ba dimpotriva, politica fiscala a fost fortata sa ramana prociclica (reducerea fortata a deficitui bugetar – de la un nivel foarte inalt, cand de fapt economia avea nevoie de deficite bugetare mai mari pentru a iesi mai usor din recesiune).

Beneficiile politicii fiscale anticiclice sunt evidentiate pe larg in literatura de specialitate. Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica pe termen lung, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta, cum este si cazul Romaniei.

Pe langa politica fiscala discretionara, stabilizarea economiei mai poate fi realizata si prin functionarea stabilizatorilor automati, care, asa cum indica si denumirea lor, stabilizeaza automat economia, fara interventia politicii discretionare.

Dinamica veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de deciziile discretionare ale Guvernului, cat si de pozitia economiei pe ciclul economic. Veniturile si cheltuielile bugetare care sunt influenţate de pozitia pe ciclul economic actioneaza ca “stabilizatori automaţi”, contribuind la stabilizarea PIB la nivelul sau potential si la scăderea volatilitatii PIB (Dumitru, 2012). Cu cat bugetul este mai senzitiv la pozitia economiei pe ciclul economic, cu atat stabilizatorii automati actioneaza mai puternic. In cazul Romaniei, semielasticitatea deficitului bugetar la output–gap este a doua cea mai mica din cadrul tarilor membre UE, ceea ce face ca stabilizarea automata a economiei prin stabilizatorii automati sa fie slaba.

Prin urmare, Romania are o capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic si utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar cu conditia sa existe spatiu fiscal.

Mecanismul guvernamental care evaporă creșterea economică

Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica. Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica). Asa cum se poate observa in graficul 5, Romania (alaturi de tarile Baltice si Grecia) a avut o politica fiscala puternic prociclica in perioada 1995-2017 si cresterea economica a inregistrat o volatilitate ridicata.

(……) : Cum fac țările lucide – Ungaria, Polonia, Cehia etc: cu creșterea lor mică dar folosită corect.

***

Despre cum funcționează mecanismul românesc de ”evaporare a creșterii economice,

mai mult, în  CRONICILE Curs de guvernare (publicație exclusiv print)Un LINK AICI la sumar.

Calculul ”facturii” și, mai ales, lista de plătitori ai facturii – e o plăcere pe care trebuie să și-o rezerve fiecare cititor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult