La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Nu vorbește nimeni despre asta: Decalajele de dezvoltare dintre regiunile ţării. Dar şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni

de Marin Pana , 3.6.2018

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 27,3% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Suma realizată împreună cu regiunea Sud-Muntenia, în interiorul căreia este poziţionată ( regiune aflată pe locul 2 în topul rezultatelor economice la nivel naţional) a fost de aproape 40% din cele 858,3 miliarde lei obţinute de România în 2017.

La polul opus s-a situat regiunea de Sud-Vest Oltenia, cea mai săracă din ţară, care a avut o pondere de doar 7,5% din rezultatul total.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Din motive de dimensiuni ceva mai mici ( doar patru judeţe componente, Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin) cea de a doua regiune a ţării ca nivel de trai, cea de Vest, nu a prins pragul de 10% din PIB, la care a ajuns în premieră regiunea Nord-Est (vezi tabelul).

Cu toate acestea, dată fiind concentrarea populaţiei din zona Capitalei, din punct de vedere economic împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată. Diferenţe semnificative se regăsesc în interiorul regiunilor, unde găsim, de obicei, un judeţ relativ puternic, aflat într-un raport situat între 3,4 la 1 şi 6 la 1 faţă de cel mai slab judeţ.

Dacă tendinţa generală a fost anul trecut de uşoară reducere a decalajelor intraregionale, există şi o excepţie notabilă, regiunea Vest, unde Timişul a trecut de jumătate din PIB-ul total ( 50,3%) şi a ajuns la un nivel de producţie şi servicii situat peste celelalte trei judeţe luate împreună. Cu toate acestea, decalajul maxim (circa 6 la 1) apare în regiunea Sud-Est, unde, cu 43% din total, Constanţa surclasează Tulcea (doar 7%).

La polul opus, figurează Braşovul, care deşi cel mai dezvoltat judeţ al regiunii Centru, contribuie cu doar 29% la PIB-ul aferent.

Oarecum surprinzător, decalajele de dezvoltare nu sunt cele mai mici aici, din cauza celei mai scăzute performanţe relative în profil teritorial, consemnată de judeţul Covasna ( doar 6%, în condiţiile în care figurează şi pe ultimul loc la nivel naţional cu puţin peste 6 miliarde lei, uşor sub Mehedinţi cu 6,1 miliarde lei).

În treacăt fie spus, combinata Harghita-Covasna adună împreună mai puţin de 15 miliarde lei, adică sub fiecare dintre două judeţe cu care se învecinează din regiunea Nord-Est, Bacău (17,3 miliarde lei) şi Suceava (15,7 miliarde lei).

Din păcate, egalizarea cea mai pronunţată apare la noi nu în zone ceva mai dezvoltate ci exact în regiunile cele mai sărace, situate la extremităţile ţării, regiunile de Nord-Est (3,4 la 1) şi de Sud-Vest (3,6 la 1). Ceea ce, corelat cu situaţia din Banat, arată că modalitatea de dezvoltare riscă să creeze inegalităţi în creştere.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate şi cele mai sărace

Dacă facem abstracţie de Bucureşti (care a marcat 24,6% din PIB-ul României), fiecare regiune figurează cu câte o reprezentată în topul celor mai mari ponderi judeţene în PIB la nivel naţional (singura mică inversiune este Argeşul care a depăşit de puţin Doljul). După care situaţia tinde să se repete, ceea ce arată o anumită dispunere echlibrată în teritoriu.

(Citiți și: ”O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii”)

Totuşi, se poate sesiza o deplasare discretă a performanţelor relative spre vestul ţării. Astfel, faţă de anul precedent, Timişul a preluat prima poziţie de la Constanţa, județ de care s-a apropiat la mică distanţă şi Clujul. În acest timp, Prahova a coborât de pe locul 2 tocmai pe locul 4 şi sub pragul de 4%.

La polul opus, Mehedinţiul a părăsit poziţia de „lantern roşie”, rămasă pentru Covasna, iar nouă judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman.

Interesant, din cele 11 judeţe cu rezultate mai slabe ale ţării, majoritatea au în componenţa denumirii regionale particula Sud iar trei sunt din Moldova.

Deşi au înregistrat progrese semnificative, Călăraşi şi Ialomiţa nu au reuşit să prindă pragul de un procent. Asemenea „insule de sărăcie” situate în proximitatea unor zone mult mai dezvoltate, situaţie altminteri valabilă şi pentru Sălaj în Nord-Vest ( vecin cu Clujul) sau Vaslui în Nord-Est( lângă Iaşi), ca să nu mai vorbim de Covasna în Centru ( alături de Braşov) ar trebui să dea de gândit.

Sunt contraste intraregionale cu un impact chiar mai puternic decât cele dintre regiuni.

Contraste care ar trebui şi pot fi atenuate mai rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între judeţele aceleiaşi zone din România.

Inclusiv pentru omogenizarea nivelului de trai şi creşterea coerenţei în plan social-economic, pentru a eficientiza deciziile luate descentralizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

GRECO: România – progrese limitate în implementarea recomandărilor

Vladimir Ionescu

România a înregistrat progrese limitate în implementarea recomandărilor din raportul întocmit în martie de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), arată un comunicat al acestui organism… Mai mult

Stiri

Operațiunile de Check-In și Boarding, suspendate la nivel global din cauza unei defecțiuni a sistemului – Tarom anunță întârzieri la toate cursele

Mariana Bechir

SITA – Departure Control System (sistemul folosit pentru check-in și îmbarcare) este, sâmbătă, indisponibil la nivel global, din cauza unei defecțiuni, astfel încât aeroporturile care-l… Mai mult

Stiri

Sindicatele din penitenciare: Doar 79 de deținuți sunt condamnați pentru abuz în serviciu, nu câteva mii, cum a declarat Liviu Dragnea: niciunul din ei nu a furat bani de la copii

Vladimir Ionescu

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) precizează că în acest moment sunt încarcerați doar 79 de deținuți condamnați pentru abuz în serviciu, nu… Mai mult

Stiri

Rezoluție ONU privind retragerea trupelor militare străine din Republica Moldova

Vladimir Ionescu

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României

Vladimir Ionescu

Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă dimineață, la Sibiu, că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României. Anunțul, foarte scurt, a fost făcut… Mai mult

Stiri

Președintele cere Comisiei de la Veneția să emită cât mai curând raportul preliminar privind modificarea legilor Justiției

Vladimir Ionescu

Bogdan Dima, consilier de stat în Administrația prezidențială și reprezentantul acesteia la ședința Comisiei de la Veneția de vineri, în care s-a discutat reforma Justiției… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

Razvan Diaconu

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În… Mai mult