La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Nu vorbește nimeni despre asta: Decalajele de dezvoltare dintre regiunile ţării. Dar şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni

de Marin Pana , 3.6.2018

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 27,3% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Suma realizată împreună cu regiunea Sud-Muntenia, în interiorul căreia este poziţionată ( regiune aflată pe locul 2 în topul rezultatelor economice la nivel naţional) a fost de aproape 40% din cele 858,3 miliarde lei obţinute de România în 2017.

La polul opus s-a situat regiunea de Sud-Vest Oltenia, cea mai săracă din ţară, care a avut o pondere de doar 7,5% din rezultatul total.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Din motive de dimensiuni ceva mai mici ( doar patru judeţe componente, Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin) cea de a doua regiune a ţării ca nivel de trai, cea de Vest, nu a prins pragul de 10% din PIB, la care a ajuns în premieră regiunea Nord-Est (vezi tabelul).

Cu toate acestea, dată fiind concentrarea populaţiei din zona Capitalei, din punct de vedere economic împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată. Diferenţe semnificative se regăsesc în interiorul regiunilor, unde găsim, de obicei, un judeţ relativ puternic, aflat într-un raport situat între 3,4 la 1 şi 6 la 1 faţă de cel mai slab judeţ.

Dacă tendinţa generală a fost anul trecut de uşoară reducere a decalajelor intraregionale, există şi o excepţie notabilă, regiunea Vest, unde Timişul a trecut de jumătate din PIB-ul total ( 50,3%) şi a ajuns la un nivel de producţie şi servicii situat peste celelalte trei judeţe luate împreună. Cu toate acestea, decalajul maxim (circa 6 la 1) apare în regiunea Sud-Est, unde, cu 43% din total, Constanţa surclasează Tulcea (doar 7%).

La polul opus, figurează Braşovul, care deşi cel mai dezvoltat judeţ al regiunii Centru, contribuie cu doar 29% la PIB-ul aferent.

Oarecum surprinzător, decalajele de dezvoltare nu sunt cele mai mici aici, din cauza celei mai scăzute performanţe relative în profil teritorial, consemnată de judeţul Covasna ( doar 6%, în condiţiile în care figurează şi pe ultimul loc la nivel naţional cu puţin peste 6 miliarde lei, uşor sub Mehedinţi cu 6,1 miliarde lei).

În treacăt fie spus, combinata Harghita-Covasna adună împreună mai puţin de 15 miliarde lei, adică sub fiecare dintre două judeţe cu care se învecinează din regiunea Nord-Est, Bacău (17,3 miliarde lei) şi Suceava (15,7 miliarde lei).

Din păcate, egalizarea cea mai pronunţată apare la noi nu în zone ceva mai dezvoltate ci exact în regiunile cele mai sărace, situate la extremităţile ţării, regiunile de Nord-Est (3,4 la 1) şi de Sud-Vest (3,6 la 1). Ceea ce, corelat cu situaţia din Banat, arată că modalitatea de dezvoltare riscă să creeze inegalităţi în creştere.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate şi cele mai sărace

Dacă facem abstracţie de Bucureşti (care a marcat 24,6% din PIB-ul României), fiecare regiune figurează cu câte o reprezentată în topul celor mai mari ponderi judeţene în PIB la nivel naţional (singura mică inversiune este Argeşul care a depăşit de puţin Doljul). După care situaţia tinde să se repete, ceea ce arată o anumită dispunere echlibrată în teritoriu.

(Citiți și: ”O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii”)

Totuşi, se poate sesiza o deplasare discretă a performanţelor relative spre vestul ţării. Astfel, faţă de anul precedent, Timişul a preluat prima poziţie de la Constanţa, județ de care s-a apropiat la mică distanţă şi Clujul. În acest timp, Prahova a coborât de pe locul 2 tocmai pe locul 4 şi sub pragul de 4%.

La polul opus, Mehedinţiul a părăsit poziţia de „lantern roşie”, rămasă pentru Covasna, iar nouă judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman.

Interesant, din cele 11 judeţe cu rezultate mai slabe ale ţării, majoritatea au în componenţa denumirii regionale particula Sud iar trei sunt din Moldova.

Deşi au înregistrat progrese semnificative, Călăraşi şi Ialomiţa nu au reuşit să prindă pragul de un procent. Asemenea „insule de sărăcie” situate în proximitatea unor zone mult mai dezvoltate, situaţie altminteri valabilă şi pentru Sălaj în Nord-Vest ( vecin cu Clujul) sau Vaslui în Nord-Est( lângă Iaşi), ca să nu mai vorbim de Covasna în Centru ( alături de Braşov) ar trebui să dea de gândit.

Sunt contraste intraregionale cu un impact chiar mai puternic decât cele dintre regiuni.

Contraste care ar trebui şi pot fi atenuate mai rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între judeţele aceleiaşi zone din România.

Inclusiv pentru omogenizarea nivelului de trai şi creşterea coerenţei în plan social-economic, pentru a eficientiza deciziile luate descentralizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Blocul operator și secția ATI de la Institutul Nasta au fost închise – trei pacienți au murit din cauza unei bacterii

Razvan Diaconu

Un al treilea pacient a murit la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” din Bucureşti, din cauza contaminării cu acinetobacter, o bacterie agresivă care se dezvoltă… Mai mult

Stiri

Kim Jong-un merge cu trenul în Vietnam, unde urmează să se întâlnească cu Donald Trump

Iulian Soare

Președintele Coreei de Nord, Kim Jong-un, urmează să călătorească cu trenul până în Vietnam, unde se va întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele SUA, Donald Trump,… Mai mult

Europa

Paris / Manifestație împotriva antisemitismului. Printre participanți – Emmanuel Macron și doi foști președinți

Iulian Soare

Mii de oameni au participat marți seara, la Paris și în alte orașe din Franța, la manifestații împotriva antisemitismului și incitării la ură. A participat și… Mai mult

Stiri

Ford își continuă restructurarea globală. Renunță la afacerile cu camioane grele în America de Sud

Adrian N Ionescu

Ford îşi va închide cea mai veche fabrică din Brazilia şi va renunţa la producerea camioanelor grele în America de Sud. Decizia face parte din… Mai mult

Stiri

Trezorierul PSD va fi numit la Autoritatea Electorală Permanentă

Razvan Diaconu

Mircea Drăghici, trezorierul PSD și până de curând propunerea pentru Ministerul Transporturilor, va fi numit la conducerea Autorității Electorale Permanente, a confimat secretarul general al… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: Fidesz ar trebui să se retragă din Partidul Popular European

Iulian Soare

Partidul Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, ar trebui să părăsească Partidul Popular European, pentru că nu este de centru-dreapta, a declarat marţi preşedintele Comisiei Europene… Mai mult

Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult