vineri

29 martie, 2024

29 martie, 2018

Banca Naţională a României (BNR) conlucrează conform legii, permanent, cu Guvernul şi cu Ministerul Finanţelor, dar nu are „nici o putere asupra politicii fiscale”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, joi, la Comisia economică, de industrii şi servicii a Senatului.

Poziţia BNR este că, dacă politica monetară nu va fi ajutată de politica fiscală, nu are altă soluţie decât să majoreze şi mai mult ratele de dobândă, dacă deficitele macroeconomice se vor agrava.


Totodată, în consiliul de administraţie al BNR „nu sunt acceptate presiunile politice, chiar dacă în dezbaterile sale poziţiile pot fi deosebite”.

Prioritatea BNR este, conform statutului său, „stabilitatea financiară, bunul cel mai de preţ pe care banca centrală îl poate asigura societății”, a mai spus Mugur Isărescu.

Echipa Consiliului de Administrație al BNR, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu și prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a fost invitată joi în Senat să explice politicile Băncii Centrale și să-și argumenteze semnalele de alarmă pe care le dă către clasa politică. întâlnirea a fost boicotată de senatorii PSD, care nici n-au fost interesați să asculte explicațiile invitaților, dintr-un motiv pe care l-a explicat, mai apoi, Liviu Dragnea: ”Or fi avut ei vreun motiv”.

Relația politică fiscală – politică monetară

Creşterea ratei dobânzii de politică monetară a fost răspunsul băncii centrale la o creştere accelerată a inflaţiei, determinată de factori fundamentali care nu pot fi controlaţi de BNR.


„Nu avem putere asupra preţurilor administrate sau a politicilor fiscale, în afară de discuţie sau dialog şi de găsirea unui mix care să ţină echilibrele în economie sub control. (…) Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care o influenţăm cu instrumente indirecte”, a spus guvernatorul BNR pe parcursul dezbaterii de la Senat.

Mugur Isărescu a amintit că, „în ultimul raport al FMI, există o frază în care se spune că, dacă politica monetară nu va fi ajutată de către politica fiscală, Banca Naţională nu are altă soluţie decât să majoreze şi mai mult ratele de dobândă”.

Guvernatorul a ținut să adauge că, „putem aduce rata inflaţiei la 3,5% numai cu sprijinul politicii fiscale”.

Inflație – dobândă – cursul valutar

Mugur Isărescu a enumerat din nou „şocurile adverse”, care au generat inflație şi au fost descrise în cel mai recent raport asupra inflației al BNR:

  • acumularea de presiuni pe partea cererii agregate şi mai ales creşterea salariilor,
  • creşterile de preţuri administrate la gazele naturale şi energia electrică,
  • scumpirea petrolului,
  • majorarea accizei la carburanţi,
  • dinamica preţurilor la alimente și tutun înregistrate şi la nivel european,
  • epuizarea măsurilor tranzitorii în februarie 2017 (scăderea cotei standard la TVA).

„În lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibă efecte economice şi sociale nocive”, a declarat Mugur Isărescu.

Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria

BNR a majorat agresiv dobânda de politică monetară, de două ori în două luni, de la 1,75 la 2,25%, pentru că inflația a avut o evoluție agresivă, de care celelate ţări din regiune nu au suferit, potrivit oficialului BNR:

  • „În timp ce în România rata inflației e la 4,7%, e la
  • 1,8% în Cehia,
  • 1,4% în Polonia şi
  • 1,9% în Ungaria”, a spus guvernatorul BNR.

De asemeni, în vreme ce deficitul de cont curent este în „pericol de adâncire” în România, țările menționate au excedent.

(Citiți și: ”Creștere cu 85% (!) a deficitului de cont curent în 2017: Crește datoria pe termen scurt, investițiile străine bat pasul pe loc”)

Acesta este şi unul dintre motivele pentru care leul suferă presiuni de depreciere, dar coroana cehă, zlotul polonez şi forintul maghiar sunt satbile.

„Presiunea pe deprecierea monedei naționale este încă un argument pentru întărirea politicii monetare. Stabilizarea cursului de schimb nu se poate face la orice dobândă”, a amintiti Mugur Isărescu.

Noul Comitet pentru adoptarea euro

Cât privește noul comitet interguvernamental privind intrarea în Zona Euro, guvernatorul BNR a semnat proiectul de OUG, pentru că este vorba de mai mult decât de îndeplinirea unor criterii:

obținerea consensului național, inclusiv din partea partidelor politice

„Am fost în situația de a obține un astfel de consens național, când eram premier și s-a pus problema aderării la UE, și știu că nu este deloc simplu”, a spus guvernatorul BNR.

Conlucrarea cu Guvernul: Nu acceptăm presiuni politice

„Legea BNR spune că trebuie să sprijinim politica Guvernului, dar să și ne respectăm obligația de a asigura stabilitatea financiară”, a amintit Mugur Isărescu.

Aveți în față membrii consiliului de administrație al BNR, pe care Parlamentul i-a numit. Când ne întâlnim, putem avea poziții deosebite, dar asta nu înseamnă că acceptăm presiuni politice. (…) Acționăm responsabil, pe baza argumentelor econometrice”, a răspuns Mugur Isărescu la întrebarea unui senator.

„Atenție, realitățile economice te pun cu spatele la zid, oricât ar spune unii că au în spate votul popular, a mai spus Mugur Isărescu.

Mai mult, adoptarea euro „nu este posibilă fără adoptarea a circa 20 de amendamente la legea de funcţionare a BNR, printre care şi cele care întăresc independenţa băncii centrale faţă de interesele politice”, a adăugat guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a ținut să precizeze „în faţa Comisiei şi în faţa celor care ne aud că încercăm ca viziunea noastră privind inflaţia din acest an să nu fie optimistă. (…) Nu suntem nici pesimişti, ci realişti. Credem că putem să controlăm lucrurile, dar în anumite condiţii, le-am expus aici”, a conchis Mugur Isărescu.

Reacția lui Liviu Dragnea: O să studiez scrisoarea guvernatorului când am timp, suntem pentru dezbatere…

„Am vorbit ieri (miercuri, n.r.) cu guvernatorul BNR. M-a sunat şi mi-a spus că mi-a trimis răspuns la scrisoare. O să o studiez azi sau mâine, pentru că nu am avut timp şi apoi voi face public şi ce i-am transmis eu, în detaliu. Politica monetară trebuie realizată în urma unui dialog constant cu Parlamentul şi Guvernul. Noi suntem dispuşi să dezbatem motivul pentru care s-a mărit inflaţia şi cum influenţează politica de refinanţare şi ce efecte are asupra activităţii economice în general”, a declarat joi Liviu Dragnea.

(Citiți și: ”Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului ”)

Întrebat dacă parlamentarii PSD au boicotat şedinţa Comisiei economice de joi, având în vedere că au absentat de la şedinţa Comisiei economnice din Senat la care a fost invitată conducerea BNR, liderul PSD anegat. Liviu Dragnea a adăugat că poate parlamentarii „nu au avut încredere”.

La şedinţa de joi, dintre cei 11 membri ai comisiei au participat preşedintele comisiei, liberalul Florin Cîţu, Cristian Lungu (PMP) şi Daniel Zamfir, care a fost exclus miercuri din PNL.

„Or fi avut vreun motiv. Ce boicot? Nu boicotăm BNR. O sprijinim de 28 de ani. Înţeleg că e stabilitate, că e acelaşi guvernator, dar aleşii PSD, nevăzând răspunsul la scrisoare şi nu ştiu intenţia BNR de a face parte dintr-un program de sprijin, nu au avut încredere”, a precizat Liviu Dragnea.

***

Politicile guvernamentale din ultimul an au creat neîncredere pe piețele de finanțare, astfel încât costurile de finanțare au crescut mai mult decât dublu față de al celorlalte state din regiune.

Aceleași politici au dezechilibrat profund balanța comercială prin stimularea consumului și importurilor, au dus deficitul bugetar la limita posibilă, au aruncat deficitul de cont curent dincolo de orice control, au dus indicatorii la valoarea din criza economică, au ”spart” cursul și au inflamat inflația.

Liderii PSD-ALDE sunt furioși pe Banca Națională pentru faptul că politica monetară nu reușește să neutralizeze erorile basic ale politicilor fiscale și economice.

Norii politici par să se adune asupra BNR așa cum s-au adunat asupra sistemului judiciar.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Cum sa nu fie presiune asupra leuui daca absolut ORICE are nevoie economia nationala trebuie adus din strainatate?
    Agricultura a reusit sa absoarba toate fondurile europene, excelent, dar de unde isi cumpara fermierul roman ingrasaminte? de unde isi cumpara tractor? de unde isi cumpara combina? Din strainatate.
    Firmele o duc mai bine si vor sa se dezvolte. De unde isi cumpara fabricantul de conserve o linie tehnologica noua? Din strainatate.
    Transportatorii si constructorii o duc mai bine si vedem tot mai multe camioane noi, mai multe autocare noi, mai multe utilaje de santier noi. Cumparate de unde? Din strainatate.
    Sa fim seriosi, DE-AICI vine presiunea cea mare asupra leului, nu fiindca romanii castiga mai mult si cresc importurile de whisky.

  2. 1.Dezechilibrul balantei este de abia la inceput, incit pe 2018 se va ajunge la o cota la care nu putem sa ne imaginam azi!Si restul „dandanalelor” financiare si economice ale Romaniei se vor majora, deoarece cresterea CONSUMULUI nu este sustenabila fara o crestere economica si industriala pe masura!Cum pot fi crescute salariile bugetarilor la nivelul de azi, ori „legalizata” cresterea salariilor primarilor (aproape) fara limita, in lipsa unui „proiect de reindustrializare”, ca obiectiv al unui „proiect de tara”, care sa asigure resursele financiare si materiale necesare finantarii echilibrate bugetar a salariilor?
    2.Administratorii tarii astepta oare de la B.N.R. sa faca ceeace economia industria si agricultura nu poate da Romaniei:exporturi – in urma carora balanta de plati sa fie excedentara?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Cum sa nu fie presiune asupra leuui daca absolut ORICE are nevoie economia nationala trebuie adus din strainatate?
    Agricultura a reusit sa absoarba toate fondurile europene, excelent, dar de unde isi cumpara fermierul roman ingrasaminte? de unde isi cumpara tractor? de unde isi cumpara combina? Din strainatate.
    Firmele o duc mai bine si vor sa se dezvolte. De unde isi cumpara fabricantul de conserve o linie tehnologica noua? Din strainatate.
    Transportatorii si constructorii o duc mai bine si vedem tot mai multe camioane noi, mai multe autocare noi, mai multe utilaje de santier noi. Cumparate de unde? Din strainatate.
    Sa fim seriosi, DE-AICI vine presiunea cea mare asupra leului, nu fiindca romanii castiga mai mult si cresc importurile de whisky.

  2. 1.Dezechilibrul balantei este de abia la inceput, incit pe 2018 se va ajunge la o cota la care nu putem sa ne imaginam azi!Si restul „dandanalelor” financiare si economice ale Romaniei se vor majora, deoarece cresterea CONSUMULUI nu este sustenabila fara o crestere economica si industriala pe masura!Cum pot fi crescute salariile bugetarilor la nivelul de azi, ori „legalizata” cresterea salariilor primarilor (aproape) fara limita, in lipsa unui „proiect de reindustrializare”, ca obiectiv al unui „proiect de tara”, care sa asigure resursele financiare si materiale necesare finantarii echilibrate bugetar a salariilor?
    2.Administratorii tarii astepta oare de la B.N.R. sa faca ceeace economia industria si agricultura nu poate da Romaniei:exporturi – in urma carora balanta de plati sa fie excedentara?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: