Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Program de guvernare pentru cabinetul Tudose: Impozitarea cifrei de afaceri, contribuția de solidaritate, banii europeni înlocuiți cu cei din Fondul de Investiții, puteri sporite pentru ANAF

de Victor Bratu 29.6.2017

Supravegheat atent de Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, specialistul PSD în scrierea și observarea foii de parcurs guvernamentale, și-a făcut din nou datoria și a livrat la timp un nou program de guvernare.

(Descărcați AICI noul program de guvernare)

Programul guvernului Tudose este o ediție revizuită și adăugită a programului cu care Sorin Grindeanu era trimis acum 6 luni la Palatul Victoria.

Detaliile planului de guvernare Mihai Tudose, girat de PSD și ALDE, și oamenii care vor trebui să împlinească viziunea, în cele ce urmează:

Politici macroeconomice: limita maximă propusă pentru datoria publică – 60% din PIB

Lui Ionuț Mișa i se  cere oficial să construiască un model economic constituit din măsuri ”implementate cu succes în state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA”.

Detaliile de la acest capitol nu sunt foarte exacte : ”Tocmai fiindcă am înțeles că limbajul unui program economic nu este ușor accesibil tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic să fie diferită si totodata ușor de parcurs și de înțeles. Reperele noastre vor fi așadar o sumă de principii și nu una de capitole.”

De la Ministerul de Finanțe se așteaptă elaborarea Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României”. Acesta va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Termen de depunere la Parlament: septembrie 2017. Termen pentru adoptare: cel târziu la 1 iulie 2018.

Ca principiu, programul de guvernare afirmă:

Respectarea criteriilor din Tratatul de la Maastricht: un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și datorie publică mai mică de 60% din PIB (de precizat: astăzi, datoria publică este aproximativ 40% din PIB).

Companiile vor fi impozitate pe cifra de afaceri, nu pe profit. Se păstrează ideea introducerii impozitului pe gospodărie

Guvernul vrea să înlocuiască actuala impozitare a profiturilor cu una a veniturilor înregistrate de companii.

”Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, scrie în programul de guvernare.

Măsura este una nouă, introdusă de PSD în dorința de a crește încasările statului din impozitarea companiilor. În plus, administrarea acestui tip de impozit ar ușura semnificativ munca Fiscului și ar face inutile practicile de optimizare fiscală.

Reversul medaliei: această formulă de impozitare afectează grav companiile care au volum mare de tranzacții și marjă mică de profit.

Se păstrează, însă, așa numitul impozit pe gospodărie: Guvernul Tudose păstrează filosofia de impozitare a veniturilor obținute de contribuabili, implementarea impozitul pe venitul global la nivelul persoanei fizice fiind programată să înceapă cu 2018, odată cu completarea și depunerea declarației de patrimoniu.

TVA scade, dar mai târziu. Apar contribuția de solidaritate și taxa de viciu

Începând cu 1 ianuarie 2018 numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor în România ar urma să nu fie mare de 50:

  • pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate (taxă nouă, fără alte detalii), vignieta
  • pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40

Programul de guvernare vorbește și de o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației. Singurul detaliu: va fi impusă începand cu 1 ianuarie 2018.

Termen pentru prezentarea nomenclatorului taxelor: 1 septembrie 2017.

Alte măsuri:

  • modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019 (măsură promisă și de guvernul Grindeanu, dar cu aplicabilitate amânată 1 an)
  • facilitatea de a plăti online toate taxele începând cu 1 ianuarie 2019
  • sistem informatic integrat pentru toată administrația publică din România, calendar și modul de implementare prezentate până la 1 ianuarie 2018
  • reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse de contribuabili: un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare pe an pentru IMM-uri începand din 1 ianuari 2018

Legat de TVA, programul conține și următoarea informație generală: ”De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant si neplatit in prezent.”

O ultimă veste bună: Legea 31/1990 va fi modificată astfel încât o persoană să nu mai poată înființa o societate un anumit numar de ani după 2 insolvente.

Misiunea Fondului Suveran de Investiții: de ce să luăm banii Europei, ne descurcăm cu banii României

Nici în noul program de guvernare nu este foarte clar cine va gestiona activitatea FSDI. Știm însă că proiectul a fost lucrat de cel care a fost ministru al Economiei și care de mâine va fi premier. Știm că este gata din 15 mai, însă Sorin Grindeanu l-ar fi sabotat, potrivit acuzațiilor lui Liviu Dragnea.

Ce ar urma să se facă cu acești bani: de toate, mai ales lucruri care s-ar fi putut face, dacă am vrea, cu fonduri europene: spitale și autostrăzi.

Potrivit programului de guvernare:

Fondul va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. € (nici în această versiune nu sunt precizate companiile ce trec în portofoliul FSDI)

  • ”Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 mld. €.”

De precizat: comisarul Corina Crețu a tot avertizat în ultimii 2 ani că România nu accesează fondurile acordate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, care prevede 326 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor sanitare.

  • ”Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020”.

”Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).”

De precizat: Comisia Europeană a rugat 3 ani România să finalizeze Masterplanul de Transport ca să poată accesa fondurile disponibile în exercițiul 2014-2020. La jumătatea exercițiului financiar, autoritățile române iau  încă bani pentru proiectele fazate din precedentul exercițiu.

Fondurile europene – ne propunem, din start, să reunțăm la 27,5% din banii UE

Rovanei Plumb i se cere ”simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri”.

Ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014 – 2020. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021 – 2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii 4 ani, din fonduri europene.”

Problema celor care au compilat datele legate de fondurile europene este că ceea ce s-a petrecut la finalul exercițiului financiar european precedent- prelungirea cu 2 ani a perioadei de finalizare a proiectelor- a fost o excepție.

Iar semnalele repetate transmise de Comisia Europeană arată că cine nu și-a învățat lecția nu va beneficia de clemența acelui n+2 de la exercițiul financiar precedent.

ANAF va ține și evidența populației muncitoare. Cu tot cu poze

Planurile de eficientizare a activității ANAF sunt:

-, Propunem angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită precum şi un program de reducere a muncii la negru.

-, Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune si muncă la negru.

-, Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale. (Termen 1 ianuarie 2018).

Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018.

Ministerul Economiei își face propriul Fond

Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându- se în acest fel comportamentul de monopol.

Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI.

AVAS se desființează.

Companiile aflate în situații financiare precare (insolvență, datorii, etc) precum CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor inchide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica.

În coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului va funcționa un Comitet Interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.6.2017

Un raspuns

  1. Monique
    30.6.2017, 2:42 pm

    Buna ziua,

    O stire foarte noua ref impozitare progresiva a cifrei de afaceri in…Polonia! Se pare ca NU e conform cu regulile din UE….http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-1861_en.htm
    Oare la noi de ce ar fi?

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult