Noul motor de creștere a PIB a pornit: infracțiunile îi aduc României un plus de doar 0,23%

de Mariana Bechir | 8.10.2014 .

Începând cu luna septembrie a acestui an, România își include, alături de celelalte state ale UE, şi activităţile ilegale în calcularea Produsului Intern Brut (PIB), potrivit noii metodologii europene Sistemul European de Conturi (SEC) 2010.

PIB-ul va conţine, de acum înainte, şi veniturile provenite din activități ilegale cum ar fi  prostituţia şi contrabanda cu alcool, tutun, şi traficul de droguri.

Creșterea economică pentru România se anunța, după revizuirea datelor, spectaculoasă : Conform statisticilor worldfinance.com, economia “subterană” din România se situa, în 2012, pe a doua poziţie în Europa ca procent din PIB naţional de 29,6%.

Institutul Naţional de Statistică (INS) s-a conformat noilor reglementări europene și a trimis datele la Eurostat : România, ca o țară fără contrabandă, fără prostituție și fără alte activități ilegale,   a câștigat la PIB doar 1,9 miliarde de lei (aproximativ 450 de milioane de euro) la PIB pentru anul 2013.

Conform unor rapoarte SRI, cele mai importante activităţi de contrabandă desfăşurate pe teritoriul naţional se desfăşoară în domeniile:

  • Comerţ cu cereale
  • Comerţ cu produse petroliere
  • Comerţ cu materiale de construcţii

De menționat că aceste 3 activități de mare contrabandă încă nu sunt incluse în calcule.

Singura organizaţie a unor producători de profil care comunică, periodic, cifre legate de contrabandă este cea a producătorilor de ţigarete.

Potrivit datelor transmise de INS la Eurostat, contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei cu alcool, tutun şi droguri a fost în 2013 de aproape 1,9 miliarde de lei, adică 0,23% din PIB. Valoarea este mai mare decât cea estimată iniţial, când se prognoza o valoare de 0,1% din PIB reprezentată de aceste activităţi ilegale.

Contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei

Parte din impactul adus de implementarea SEC2010 provine din introducerea în calculul PIB-ului a unor activităţi ilegale: prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun, şi droguri. Aceste activităţi, care vor fi cuprinse de acum în calcule, au avut anul trecut un impact de 0,23 asupra PIB-ului, mai mare decât estimarea iniţială, când creşterea PIB era apreciată la 0,1, cel mult 0,2%.

Cum se calculează activităţile ilegale: Prostituția – diferența dintre turiștii străini și cei români se pune la deficitul comercial

Adriana Ciuchea (foto), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că lucrurile au stat relativ simplu la calcularea contrabandei cu alcool, tutun şi droguri. “Pentru datele referitoare la prostituţie a fost nevoie de o adevărată investigaţie, însă”, întrucât nu există date oficiale pentru aproximarea acestei pieţe.

Pentru culegerea datelor s-au folosit surse din cele mai diverse, inclusiv cele aflate din anunţurile mascate din ziare, precum cele care oferă “masaj erotic, cu sau fără finalizare”.

Toate datele de la acest capitol se referă strict la serviciile prestate “de bunăvoie”, şi numai la femei. În Germania, de exemplu, este estimată toată prostituţia, adică şi cea privind bărbaţii.

Potrivit INS, valoarea acestor servicii s-a ridicat în 2013 la aproape 180 de milioane de lei, adică 0,03% din PIB:

Serviciile oferite turiştilor străini au fost considerate export de servicii şi acesta s-a calculat “pe baza unor ipoteze privind numărul consumatorilor de astfel de servicii din randul turiştilor străini sosiţi în România şi cazaţi în hoteluri în oraşele Bucuresti şi Constanţa”. Valoarea exportului de servicii rezultată este nesemnificativă, menţionează INS.

Sursă: INS

Drogurile

La capitolul droguri, s-a pornit de la ccracteristicile locale ale fenomenului: producţia internă este nesemnificativă, este vorba de importuri, iar România este ţară de tranzit, cu export nesemnificativ.

Au fost luate în considerare heroina, cocaina, marijuana, haşişul, amfetamina şi ecstasy, iar estimarea a fost făcută pe cerere.

S-a ţinut cont de prevalenţa consumului în ultimele 12 luni, de informaţii referitoare la comportamentul consumatorilor, de preţul străzii şi de preţul importurilor, precum şi de puritatea lor.

Cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populaţiei şi importurile sunt clasificate ca produse farmaceutice.

Sursă: INS

Tutun şi alcool

Cel mai simplu s-au calculat tranzacţiile cu alcool şi tutun. S-au folosit date ale ANAF, de la Direcţia Generală a Vămilor şi studiile Novel Research (pentru tutun).

Estimarea s-a făcut pe baza ofertei.

Sursă: INS

Prostituţia şi drogurile – aport la PIB în alte state

Biroul Naţional de Statistică din Marea britanie estima la aproximativ 3 miliarde de lire sterline – afacerile cu prostituţia, şi 7 miliarde de lire sterline – tranzacţiile cu droguri, anul acesta.

Spre deosebire de alte ţări, Marea Britanie şi-a schimbat metodologia şi anii trecuţi, introducând deja contrabanda cu alcool şi pe cea cu ţigări.

Spania a evaluat la aproximativ 10 miliarde de euro contribuţia contrabandei, a prostituţiei şi a drogurilor, la PIB (o creştere de 1%), în 2014, conform El Diario.

În Polonia, estimările de anul acesta arată că valoarea acestor activităţi (prostituţie şi droguri) a fost în 2010 de aproximativ 1,17%, iar în anii precedenţi s-a situat între 0,98 şi 1,31% din PIB.

Ungaria şi-a revizuit metodologia de calcul a PIB, în 2009, când în ţară activau aproximativ 15.000 de prostituate.

Suedia a introdus unele activităţi ilegale în conturile naţionale în 2007. Preţurile sunt colectate anual de Consiliul suedez pentru informaţii privind alcoolul şi drogurile, iar numărul consumatorilor se ia de la corespondentul suedez al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).

Impactul rezervelor

INS a transmis Eurostat, la 15 septembrie, două serii de date cu impact asupra PIB.

Primul set se referă la implementarea rezervelor – pe 7 iunie 2012, Comisia Europeană a informat România că şi-a rezervat dreptul de a nu-şi exprima poziţia cu privire la datele din conturile naţionale pentru calcularea contribuţiei la resursa proprie bazată pe Venitul Naţional Brut (VNB), prezentate de România, pentru anii 2007-2010, aşteptând verificarea inventarului VNB, al procedurilor şi statisticilor de bază utilizate la calcularea VNB şi a componentelor acestuia, în conformitate cu SEC (sistemul european de conturi) 95.

Pe 15 septembrie, România a transmis la Eurostat toate explicaţiile justificative precum şi calculele justificative, datele recalculate privind PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013 precum şi impactul fiecărei rezerve asupra PIB şi VNB, acolo unde a fost cazul. INS menţionează că rezervele au fost implementate gradual, începând cu conturile pentru anul 2010.

Impactul global al modificărilor datorate rezervelor asupra valorilor nominale ale PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013:

Sursă: INS

Implementarea SEC 2010

Celălalt set de date se referă la câteva schimbări metodologice introduse prin Sistemul European de Conturi (SEC) 2010 , la nivel european, cu termen luna septembrie 2014 pentru transmiterea către Eurostat. Implementarea SEC 2010 presupune şi revizuirea retroactivă a seriilor de timp ale conturilor naţionale anuale, trimestriale şi regional.

Noutăţi aduse de SEC2010:

  • Recunoaşterea cercetării şi a dezvoltării drept formare de capital care rezultă în active de proprietate intelectuală. Această schimbare se va înregistra într-un cont satelit şi se va include în setul principal de conturi la momentul în care se va constata un grad suficient de soliditate şi armonizare între statele membre;
  • Cheltuielile cu sistemele de armament care corespund definiţiei generale a activelor au fost clasificate drept formare de capital fix, mai curând decât drept cheltuieli intermediare;
  • Conceptul analitic al serviciilor de capital a fost introdus pentru producţia de piaţă, astfel că se poate produce un tabel suplimentar în care acestea figurează drept componentă a valorii adăugate;
  • Activele financiare au fost extinse pentru a acoperi într-o mai mare măsură contracţiile pentru instrumente financiare derivate;
  • Noi norme privind înregistrarea drepturilor asupra fondurilor de pensii. S-a introdus în conturi un tabel suplimentar pentru a permite înregistrarea estimărilor pentru toate drepturile la asigurări sociale, indiferent dacă sunt finanţate sau nefinanţate.
  • Bunurile trimise în străinătate spre a fi prelucrate sunt înregistrate la valoare netă, spre deosebire de SCN 1993 şi SEC 95, în care acestea erau înregistrate la valoare brută. Această schimbare are implicaţii importante asupra înregistrării unor astfel de activități în cadrul resurselor şi utilizărilor;
  • Mai multe orientări sunt oferite privind societăţile financiare în general şi privind entitățile cu scop special (ESS). Regimul ESS din străinătate controlate la nivel guvernamental a fost schimbat pentru a garanta faptul că pasivele ESS figurează în conturile administraţiei publice;
  • A fost clarificat regimul super-dividendelor plătite de societăţile publice, de exemplu acestea trebuie tratate drept plăţi excepţionale şi retrageri din participaţii
Impactul total asupra PIB rezultat din implementarea SEC2010 a fost, în 2013, de 0.5%, potrivit INS:
Impactul total pe PIB-ul 2013, din rezerve şi SEC 2010, este de 1,7%.

 

Publicat la data de 8.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română