Noul motor de creștere a PIB a pornit: infracțiunile îi aduc României un plus de doar 0,23%

de Mariana Bechir | 8.10.2014 .

Începând cu luna septembrie a acestui an, România își include, alături de celelalte state ale UE, şi activităţile ilegale în calcularea Produsului Intern Brut (PIB), potrivit noii metodologii europene Sistemul European de Conturi (SEC) 2010.

PIB-ul va conţine, de acum înainte, şi veniturile provenite din activități ilegale cum ar fi  prostituţia şi contrabanda cu alcool, tutun, şi traficul de droguri.

Creșterea economică pentru România se anunța, după revizuirea datelor, spectaculoasă : Conform statisticilor worldfinance.com, economia “subterană” din România se situa, în 2012, pe a doua poziţie în Europa ca procent din PIB naţional de 29,6%.

Institutul Naţional de Statistică (INS) s-a conformat noilor reglementări europene și a trimis datele la Eurostat : România, ca o țară fără contrabandă, fără prostituție și fără alte activități ilegale,   a câștigat la PIB doar 1,9 miliarde de lei (aproximativ 450 de milioane de euro) la PIB pentru anul 2013.

Conform unor rapoarte SRI, cele mai importante activităţi de contrabandă desfăşurate pe teritoriul naţional se desfăşoară în domeniile:

  • Comerţ cu cereale
  • Comerţ cu produse petroliere
  • Comerţ cu materiale de construcţii

De menționat că aceste 3 activități de mare contrabandă încă nu sunt incluse în calcule.

Singura organizaţie a unor producători de profil care comunică, periodic, cifre legate de contrabandă este cea a producătorilor de ţigarete.

Potrivit datelor transmise de INS la Eurostat, contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei cu alcool, tutun şi droguri a fost în 2013 de aproape 1,9 miliarde de lei, adică 0,23% din PIB. Valoarea este mai mare decât cea estimată iniţial, când se prognoza o valoare de 0,1% din PIB reprezentată de aceste activităţi ilegale.

Contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei

Parte din impactul adus de implementarea SEC2010 provine din introducerea în calculul PIB-ului a unor activităţi ilegale: prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun, şi droguri. Aceste activităţi, care vor fi cuprinse de acum în calcule, au avut anul trecut un impact de 0,23 asupra PIB-ului, mai mare decât estimarea iniţială, când creşterea PIB era apreciată la 0,1, cel mult 0,2%.

Cum se calculează activităţile ilegale: Prostituția – diferența dintre turiștii străini și cei români se pune la deficitul comercial

Adriana Ciuchea (foto), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că lucrurile au stat relativ simplu la calcularea contrabandei cu alcool, tutun şi droguri. “Pentru datele referitoare la prostituţie a fost nevoie de o adevărată investigaţie, însă”, întrucât nu există date oficiale pentru aproximarea acestei pieţe.

Pentru culegerea datelor s-au folosit surse din cele mai diverse, inclusiv cele aflate din anunţurile mascate din ziare, precum cele care oferă “masaj erotic, cu sau fără finalizare”.

Toate datele de la acest capitol se referă strict la serviciile prestate “de bunăvoie”, şi numai la femei. În Germania, de exemplu, este estimată toată prostituţia, adică şi cea privind bărbaţii.

Potrivit INS, valoarea acestor servicii s-a ridicat în 2013 la aproape 180 de milioane de lei, adică 0,03% din PIB:

Serviciile oferite turiştilor străini au fost considerate export de servicii şi acesta s-a calculat “pe baza unor ipoteze privind numărul consumatorilor de astfel de servicii din randul turiştilor străini sosiţi în România şi cazaţi în hoteluri în oraşele Bucuresti şi Constanţa”. Valoarea exportului de servicii rezultată este nesemnificativă, menţionează INS.

Sursă: INS

Drogurile

La capitolul droguri, s-a pornit de la ccracteristicile locale ale fenomenului: producţia internă este nesemnificativă, este vorba de importuri, iar România este ţară de tranzit, cu export nesemnificativ.

Au fost luate în considerare heroina, cocaina, marijuana, haşişul, amfetamina şi ecstasy, iar estimarea a fost făcută pe cerere.

S-a ţinut cont de prevalenţa consumului în ultimele 12 luni, de informaţii referitoare la comportamentul consumatorilor, de preţul străzii şi de preţul importurilor, precum şi de puritatea lor.

Cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populaţiei şi importurile sunt clasificate ca produse farmaceutice.

Sursă: INS

Tutun şi alcool

Cel mai simplu s-au calculat tranzacţiile cu alcool şi tutun. S-au folosit date ale ANAF, de la Direcţia Generală a Vămilor şi studiile Novel Research (pentru tutun).

Estimarea s-a făcut pe baza ofertei.

Sursă: INS

Prostituţia şi drogurile – aport la PIB în alte state

Biroul Naţional de Statistică din Marea britanie estima la aproximativ 3 miliarde de lire sterline – afacerile cu prostituţia, şi 7 miliarde de lire sterline – tranzacţiile cu droguri, anul acesta.

Spre deosebire de alte ţări, Marea Britanie şi-a schimbat metodologia şi anii trecuţi, introducând deja contrabanda cu alcool şi pe cea cu ţigări.

Spania a evaluat la aproximativ 10 miliarde de euro contribuţia contrabandei, a prostituţiei şi a drogurilor, la PIB (o creştere de 1%), în 2014, conform El Diario.

În Polonia, estimările de anul acesta arată că valoarea acestor activităţi (prostituţie şi droguri) a fost în 2010 de aproximativ 1,17%, iar în anii precedenţi s-a situat între 0,98 şi 1,31% din PIB.

Ungaria şi-a revizuit metodologia de calcul a PIB, în 2009, când în ţară activau aproximativ 15.000 de prostituate.

Suedia a introdus unele activităţi ilegale în conturile naţionale în 2007. Preţurile sunt colectate anual de Consiliul suedez pentru informaţii privind alcoolul şi drogurile, iar numărul consumatorilor se ia de la corespondentul suedez al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).

Impactul rezervelor

INS a transmis Eurostat, la 15 septembrie, două serii de date cu impact asupra PIB.

Primul set se referă la implementarea rezervelor – pe 7 iunie 2012, Comisia Europeană a informat România că şi-a rezervat dreptul de a nu-şi exprima poziţia cu privire la datele din conturile naţionale pentru calcularea contribuţiei la resursa proprie bazată pe Venitul Naţional Brut (VNB), prezentate de România, pentru anii 2007-2010, aşteptând verificarea inventarului VNB, al procedurilor şi statisticilor de bază utilizate la calcularea VNB şi a componentelor acestuia, în conformitate cu SEC (sistemul european de conturi) 95.

Pe 15 septembrie, România a transmis la Eurostat toate explicaţiile justificative precum şi calculele justificative, datele recalculate privind PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013 precum şi impactul fiecărei rezerve asupra PIB şi VNB, acolo unde a fost cazul. INS menţionează că rezervele au fost implementate gradual, începând cu conturile pentru anul 2010.

Impactul global al modificărilor datorate rezervelor asupra valorilor nominale ale PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013:

Sursă: INS

Implementarea SEC 2010

Celălalt set de date se referă la câteva schimbări metodologice introduse prin Sistemul European de Conturi (SEC) 2010 , la nivel european, cu termen luna septembrie 2014 pentru transmiterea către Eurostat. Implementarea SEC 2010 presupune şi revizuirea retroactivă a seriilor de timp ale conturilor naţionale anuale, trimestriale şi regional.

Noutăţi aduse de SEC2010:

  • Recunoaşterea cercetării şi a dezvoltării drept formare de capital care rezultă în active de proprietate intelectuală. Această schimbare se va înregistra într-un cont satelit şi se va include în setul principal de conturi la momentul în care se va constata un grad suficient de soliditate şi armonizare între statele membre;
  • Cheltuielile cu sistemele de armament care corespund definiţiei generale a activelor au fost clasificate drept formare de capital fix, mai curând decât drept cheltuieli intermediare;
  • Conceptul analitic al serviciilor de capital a fost introdus pentru producţia de piaţă, astfel că se poate produce un tabel suplimentar în care acestea figurează drept componentă a valorii adăugate;
  • Activele financiare au fost extinse pentru a acoperi într-o mai mare măsură contracţiile pentru instrumente financiare derivate;
  • Noi norme privind înregistrarea drepturilor asupra fondurilor de pensii. S-a introdus în conturi un tabel suplimentar pentru a permite înregistrarea estimărilor pentru toate drepturile la asigurări sociale, indiferent dacă sunt finanţate sau nefinanţate.
  • Bunurile trimise în străinătate spre a fi prelucrate sunt înregistrate la valoare netă, spre deosebire de SCN 1993 şi SEC 95, în care acestea erau înregistrate la valoare brută. Această schimbare are implicaţii importante asupra înregistrării unor astfel de activități în cadrul resurselor şi utilizărilor;
  • Mai multe orientări sunt oferite privind societăţile financiare în general şi privind entitățile cu scop special (ESS). Regimul ESS din străinătate controlate la nivel guvernamental a fost schimbat pentru a garanta faptul că pasivele ESS figurează în conturile administraţiei publice;
  • A fost clarificat regimul super-dividendelor plătite de societăţile publice, de exemplu acestea trebuie tratate drept plăţi excepţionale şi retrageri din participaţii
Impactul total asupra PIB rezultat din implementarea SEC2010 a fost, în 2013, de 0.5%, potrivit INS:
Impactul total pe PIB-ul 2013, din rezerve şi SEC 2010, este de 1,7%.

 

Publicat la data de 8.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română