Noul motor de creștere a PIB a pornit: infracțiunile îi aduc României un plus de doar 0,23%

de Mariana Bechir | 8.10.2014 .

Începând cu luna septembrie a acestui an, România își include, alături de celelalte state ale UE, şi activităţile ilegale în calcularea Produsului Intern Brut (PIB), potrivit noii metodologii europene Sistemul European de Conturi (SEC) 2010.

PIB-ul va conţine, de acum înainte, şi veniturile provenite din activități ilegale cum ar fi  prostituţia şi contrabanda cu alcool, tutun, şi traficul de droguri.

Creșterea economică pentru România se anunța, după revizuirea datelor, spectaculoasă : Conform statisticilor worldfinance.com, economia “subterană” din România se situa, în 2012, pe a doua poziţie în Europa ca procent din PIB naţional de 29,6%.

Institutul Naţional de Statistică (INS) s-a conformat noilor reglementări europene și a trimis datele la Eurostat : România, ca o țară fără contrabandă, fără prostituție și fără alte activități ilegale,   a câștigat la PIB doar 1,9 miliarde de lei (aproximativ 450 de milioane de euro) la PIB pentru anul 2013.

Conform unor rapoarte SRI, cele mai importante activităţi de contrabandă desfăşurate pe teritoriul naţional se desfăşoară în domeniile:

  • Comerţ cu cereale
  • Comerţ cu produse petroliere
  • Comerţ cu materiale de construcţii

De menționat că aceste 3 activități de mare contrabandă încă nu sunt incluse în calcule.

Singura organizaţie a unor producători de profil care comunică, periodic, cifre legate de contrabandă este cea a producătorilor de ţigarete.

Potrivit datelor transmise de INS la Eurostat, contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei cu alcool, tutun şi droguri a fost în 2013 de aproape 1,9 miliarde de lei, adică 0,23% din PIB. Valoarea este mai mare decât cea estimată iniţial, când se prognoza o valoare de 0,1% din PIB reprezentată de aceste activităţi ilegale.

Contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei

Parte din impactul adus de implementarea SEC2010 provine din introducerea în calculul PIB-ului a unor activităţi ilegale: prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun, şi droguri. Aceste activităţi, care vor fi cuprinse de acum în calcule, au avut anul trecut un impact de 0,23 asupra PIB-ului, mai mare decât estimarea iniţială, când creşterea PIB era apreciată la 0,1, cel mult 0,2%.

Cum se calculează activităţile ilegale: Prostituția – diferența dintre turiștii străini și cei români se pune la deficitul comercial

Adriana Ciuchea (foto), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că lucrurile au stat relativ simplu la calcularea contrabandei cu alcool, tutun şi droguri. “Pentru datele referitoare la prostituţie a fost nevoie de o adevărată investigaţie, însă”, întrucât nu există date oficiale pentru aproximarea acestei pieţe.

Pentru culegerea datelor s-au folosit surse din cele mai diverse, inclusiv cele aflate din anunţurile mascate din ziare, precum cele care oferă “masaj erotic, cu sau fără finalizare”.

Toate datele de la acest capitol se referă strict la serviciile prestate “de bunăvoie”, şi numai la femei. În Germania, de exemplu, este estimată toată prostituţia, adică şi cea privind bărbaţii.

Potrivit INS, valoarea acestor servicii s-a ridicat în 2013 la aproape 180 de milioane de lei, adică 0,03% din PIB:

Serviciile oferite turiştilor străini au fost considerate export de servicii şi acesta s-a calculat “pe baza unor ipoteze privind numărul consumatorilor de astfel de servicii din randul turiştilor străini sosiţi în România şi cazaţi în hoteluri în oraşele Bucuresti şi Constanţa”. Valoarea exportului de servicii rezultată este nesemnificativă, menţionează INS.

Sursă: INS

Drogurile

La capitolul droguri, s-a pornit de la ccracteristicile locale ale fenomenului: producţia internă este nesemnificativă, este vorba de importuri, iar România este ţară de tranzit, cu export nesemnificativ.

Au fost luate în considerare heroina, cocaina, marijuana, haşişul, amfetamina şi ecstasy, iar estimarea a fost făcută pe cerere.

S-a ţinut cont de prevalenţa consumului în ultimele 12 luni, de informaţii referitoare la comportamentul consumatorilor, de preţul străzii şi de preţul importurilor, precum şi de puritatea lor.

Cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populaţiei şi importurile sunt clasificate ca produse farmaceutice.

Sursă: INS

Tutun şi alcool

Cel mai simplu s-au calculat tranzacţiile cu alcool şi tutun. S-au folosit date ale ANAF, de la Direcţia Generală a Vămilor şi studiile Novel Research (pentru tutun).

Estimarea s-a făcut pe baza ofertei.

Sursă: INS

Prostituţia şi drogurile – aport la PIB în alte state

Biroul Naţional de Statistică din Marea britanie estima la aproximativ 3 miliarde de lire sterline – afacerile cu prostituţia, şi 7 miliarde de lire sterline – tranzacţiile cu droguri, anul acesta.

Spre deosebire de alte ţări, Marea Britanie şi-a schimbat metodologia şi anii trecuţi, introducând deja contrabanda cu alcool şi pe cea cu ţigări.

Spania a evaluat la aproximativ 10 miliarde de euro contribuţia contrabandei, a prostituţiei şi a drogurilor, la PIB (o creştere de 1%), în 2014, conform El Diario.

În Polonia, estimările de anul acesta arată că valoarea acestor activităţi (prostituţie şi droguri) a fost în 2010 de aproximativ 1,17%, iar în anii precedenţi s-a situat între 0,98 şi 1,31% din PIB.

Ungaria şi-a revizuit metodologia de calcul a PIB, în 2009, când în ţară activau aproximativ 15.000 de prostituate.

Suedia a introdus unele activităţi ilegale în conturile naţionale în 2007. Preţurile sunt colectate anual de Consiliul suedez pentru informaţii privind alcoolul şi drogurile, iar numărul consumatorilor se ia de la corespondentul suedez al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).

Impactul rezervelor

INS a transmis Eurostat, la 15 septembrie, două serii de date cu impact asupra PIB.

Primul set se referă la implementarea rezervelor – pe 7 iunie 2012, Comisia Europeană a informat România că şi-a rezervat dreptul de a nu-şi exprima poziţia cu privire la datele din conturile naţionale pentru calcularea contribuţiei la resursa proprie bazată pe Venitul Naţional Brut (VNB), prezentate de România, pentru anii 2007-2010, aşteptând verificarea inventarului VNB, al procedurilor şi statisticilor de bază utilizate la calcularea VNB şi a componentelor acestuia, în conformitate cu SEC (sistemul european de conturi) 95.

Pe 15 septembrie, România a transmis la Eurostat toate explicaţiile justificative precum şi calculele justificative, datele recalculate privind PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013 precum şi impactul fiecărei rezerve asupra PIB şi VNB, acolo unde a fost cazul. INS menţionează că rezervele au fost implementate gradual, începând cu conturile pentru anul 2010.

Impactul global al modificărilor datorate rezervelor asupra valorilor nominale ale PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013:

Sursă: INS

Implementarea SEC 2010

Celălalt set de date se referă la câteva schimbări metodologice introduse prin Sistemul European de Conturi (SEC) 2010 , la nivel european, cu termen luna septembrie 2014 pentru transmiterea către Eurostat. Implementarea SEC 2010 presupune şi revizuirea retroactivă a seriilor de timp ale conturilor naţionale anuale, trimestriale şi regional.

Noutăţi aduse de SEC2010:

  • Recunoaşterea cercetării şi a dezvoltării drept formare de capital care rezultă în active de proprietate intelectuală. Această schimbare se va înregistra într-un cont satelit şi se va include în setul principal de conturi la momentul în care se va constata un grad suficient de soliditate şi armonizare între statele membre;
  • Cheltuielile cu sistemele de armament care corespund definiţiei generale a activelor au fost clasificate drept formare de capital fix, mai curând decât drept cheltuieli intermediare;
  • Conceptul analitic al serviciilor de capital a fost introdus pentru producţia de piaţă, astfel că se poate produce un tabel suplimentar în care acestea figurează drept componentă a valorii adăugate;
  • Activele financiare au fost extinse pentru a acoperi într-o mai mare măsură contracţiile pentru instrumente financiare derivate;
  • Noi norme privind înregistrarea drepturilor asupra fondurilor de pensii. S-a introdus în conturi un tabel suplimentar pentru a permite înregistrarea estimărilor pentru toate drepturile la asigurări sociale, indiferent dacă sunt finanţate sau nefinanţate.
  • Bunurile trimise în străinătate spre a fi prelucrate sunt înregistrate la valoare netă, spre deosebire de SCN 1993 şi SEC 95, în care acestea erau înregistrate la valoare brută. Această schimbare are implicaţii importante asupra înregistrării unor astfel de activități în cadrul resurselor şi utilizărilor;
  • Mai multe orientări sunt oferite privind societăţile financiare în general şi privind entitățile cu scop special (ESS). Regimul ESS din străinătate controlate la nivel guvernamental a fost schimbat pentru a garanta faptul că pasivele ESS figurează în conturile administraţiei publice;
  • A fost clarificat regimul super-dividendelor plătite de societăţile publice, de exemplu acestea trebuie tratate drept plăţi excepţionale şi retrageri din participaţii
Impactul total asupra PIB rezultat din implementarea SEC2010 a fost, în 2013, de 0.5%, potrivit INS:
Impactul total pe PIB-ul 2013, din rezerve şi SEC 2010, este de 1,7%.

 

Publicat la data de 8.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română