Nicolae Hurduc, noul ministru al Cercetării, a declarat duminică intenția de deblocare a concursurilor pentru granturi destinate tinerilor cercetători şi revenirea la politica de stimulare a corelării cercetării științifice cu industria.
“Sunt programe speciale care, din păcate, s-au derulat la intervale foarte mari şi accesul e foarte limitat. Este o problemă de resursă umană.
Noi avem o problemă de resursă umană. În centrele şi instituţiile de cercetare personalul este îmbătrânit, tocmai pentru că în trecut partea de cercetare, partea universitară nu a fost foarte atractivă din punct de vedere financiar, din punct de vedere al infrastructurii. În momentul de faţă, lucrurile s-au corectat din punct de vedere al salariilor din cercetare şi învăţământ”, a declarat Nicolae Hurduc, citat de Agerpres.
El a mai declarat, în cadrul unei conferințe organizate de sediul PSD Iași, că doreşte corelarea cercetării ştiinţifice cu necesităţile industriei actuale:
“Nu există o foarte bună conexiune, în momentul de faţă, între cercetarea ştiinţifică şi companii. Există companii multinaţionale care au bani, dar nu le convine să îşi dezvolte propriile institute de cercetare pentru că le costă prea mult. Este mult mai simplu să plăteşti pentru rezolvarea unei probleme de cercetare dintr-o întreprindere mare cum este Renault, Ford sau Michelin sau Continental şi să o pasezi la institute de cercetare. Dar nu e o legătură foarte bună. S-au pierdut conexiunile între mediul de cercetare şi mediul universitar şi mediul privat”.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat anul acesta legea prin care vârsta de pensionare a personalului din domeniul cercetării şi dezvoltării va fi de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
„Această propunere legislativă preîntâmpină situaţiile de discriminare pe motive de gen, cu atât mai mult cu cât majoritatea personalului de cercetare-dezvoltare de gen feminin doreşte continuarea activităţii, şi nu pensionarea. De asemenea, considerăm că în domeniul cercetare-dezvoltare, discriminarea de gen, fie ea şi pozitivă, nu îşi are rostul. Totuşi, legea dă posibilitatea pentru persoanele care doresc să se pensioneze la vârsta de 63 de ani să facă acest lucru, dar ca o derogare, şi nu ca o regulă”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ, iniţiată de deputatul Minorităţilor, Varujan Pambuccian.
Un răspuns
Ieșean fiind, îmi doresc ca noul ministru al Cercetării să aibă o viziune mai articulată și mai realistă asupra domeniului. De regulă, prin ”tineri cercetători” se întelege acea categorie de vârstă sub 35 de ani. Așa a fost în ultimii 4 ani. Cu cei peste această vârstă ce faci? mai bine zis cu cei de vârstă medie: 35-45-50 ani. Îi scoți din competiții? Admițând că cei peste 50 de ani sunt la nivelul de CS I (= prof. univ.), deci pot manageria și gestiona proiecte ample, complexe. Cumva ”tineri cercetători” a ajuns un fel de refren cu priză la public? Sau pe cercetătorii care nu mai sunt tineri ii trimitem la pensie la 49 de ani, cu pensii nesimțite, ca în alte domenii de (in)activitate?