Guvernul Cioloș a primit marți votul de investitură în Parlament, urmând ca membri Cabinetului să depună jurământul la Palatul Cotroceni. Pentru investire au votat 389 parlamentari, împotrivă s-au pronunțat 115, două voturi fiind anulate.
Premierul a depus la Parlament marți dimineață o variantă reviziută de program de guvernare, după ce a făcut câteva corecții la programul depus luni.
La finalul textului, pot fi descărcate ambele variantede program de guvernare: cel depus inițial și cel modificat.
Dacian Cioloș a mai declarat în Parlament că la data de 15 decembrie va veni cu un program detaliat pe fiecare minister, acolo unde miniștrii proaspăt validați vor veni cu aportul și planul proprii.
Prima ședință a noului cabinet ar putea avea loc miercuri.
Dacian Cioloș: Vom menține fără echivoc reperele existente ale politicii europene
În discursul rostit în Parlament, Dacian Cioloș a enumerat principiile care vor ghida guvernul: transparență, responsabilitate și deschidere pentru dialog.
Principalele mesaje transmise de premierul desemnat au fost:
- Acest guvern nu se poate angaja pe toate fronturile de reformă necesare, dar ne asumăm un număr de măsuri pe care să le ducem la îndeplinire, în dialog cu dumneavoastră și cu societatea
- Am pregătit proiectul de guvernare în doar câteva zile, fără a beneficia de o platformă programatică prealabila, așa cum are un partid. Acesta este motivul pentru care măsurile din proiectul programului de guvernare nu sunt exhaustive. Intenționez să revenim în Parlament, până în 15 decembrie, pentru a discuta mai pe larg măsurile din program, cât și idei noi.
- Independența justiției și lupta anticorupție au sprijinul necondiționat al guvernului. Urmează un an important, în care se vor face numiri în posturi cheie. Ele vor fi vizate doar de performanță.
- Susținerea creșterii economice, stabilitatea macroeconomică și un buget echilibrat sunt esențiale. România a făcut deja eforturi majore să revină la creștere durabilă după criză, aceste costuri nu trebuie să fie în zadar.
- O provocare majoră e îndeplinirea condiționalităților negociate de România: cadastru, achiziții publice, reforma administrației publice. Vom menține fără echivoc reperele existente ale politicii europene.
- Nu ne dorim și nu putem să înlocuim clasa politică– democrația nu e posibilă fără politicieni și fără partide. Momentele când se apelează la experți sunt excepționale. Noi nu putem guverna decât alături de forțele politice din Parlament. Sper să vă alăturați eforturilor noastre.
Echipa premierului
Ministerul Economiei, Costin Grigore Borc (50 de ani), vicepremier. A fost director general al operațiunilor Lafarge din Serbia. Din septembrie 2013, CEO Lafarge Romania. Costin Grigore Borc a absolvit Politehnica din Bucureşti, fiind licențiate în Inginerie Energetică (1989). Are un doctorat la Universitatea din Wiscounsin Madison (1997 şi 2001). Asistent universitar la Universitatea din Wiscounsin Madisonpentru o perioadă de cinci ani, între 1995 şi 2000.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dâncu (54 de ani), vicepremier. Președinte al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), director al revistei „Sinteza”, profesor asociat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a SRI. Senator de Cluj în 2004-2005, europarlamentar în perioada 2005-2007. Fost ministru al Informațiilor în Guvernul Năstase. Decorat recent ( pe 4 noiembrie 2015) de președintele Germaniei cu Crucea de Merit în rang de Cavaler. Profesor la facultățile de sociologie din Cluj și București.
Ministerul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu (66 de ani). Fost ministru al Afacerilor Externe în 2008, consilier pe politică externă al președintelui Klaus Iohannis din februarie 2015. Fost ambasador în Germania, este diplomat de carieră, având și funcția de secretar de stat în MAE la un moment dat. Doctor în relații internaționale, lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 1972. Este decanul de vârstă al viitorului Cabinet Cioloș: Lazăr Comănescu are 66 de ani.
Ministerul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu (42 de ani). economist în cadru Directoratului General de economie și finanțe al Comisiei Europene, care a lucrat în trecut și în cadrul biroului local al FMI șii la Banca Națională a României. Licențiată în Finanțe-Bănci la ASE, și în Politici Publice și Integrare Europeană, la SNSPA. Are un program de studii avansate de Economie și Afaceri Internaționale la Universitatea George Washington, doctor în finanțe la ASE.
Ministerul Apărării Naționale, Mihnea Motoc (49 de ani). Ambasador al României în Marea Britanie. A condus reprezentanța României la Comisia Europeană între 2008-2015, anterior ambasador al României la ONU, reprezentant al României în Consiliul de Securitate ONU. A absolvit Facultatea de Drept a Universității București (1984-1989), cursuri post-universitare în drept internațional privat la Facultatea de Drept a Universității din Nisa (Franța) (1990-1991) și studii de masterat în drept internațional public și comparat la George Washington University din Washington.
Ministerul Justiției, Raluca Prună. Expert la Directoratul general Justiție din cadrul Comisiei Europene. Licenţiată în drept şi filosofie, master în ştiinţe politice, burse la universitățile „Paris VII” şi „Central European University”, Budapesta. Membru fondator al „Transparency International” România, pe care l-a și condus, membru fondator al Asociaţiei „Societatea pentru Justiţie”.
Ministerul Afacerilor Interne, Petre Tobă. Inspector general al Poliției Române, funcție cu rang de secretar de stat din mai 2012. Doctor în Știinte militare și Informații al Universității Naționale de Apărare “Carol I”. În 1989 a absolvit Facultatea de Mașini și Utilaje pentru Construcții iar în 2000 a terminat Facultatea de Drept din Academia de Politie “A.I. Cuza“. Fost Inspector general între 2009 si 2010 și adjunct al șefului Poliției Române în perioada 2007-2009.
Ministerul Transporturilor, Dan Mihai Costescu (46 de ani). Director executiv la CFR din martie 2015. Absolvent al Universității Politehnice din București în anul 1993, specializarea Material Rulant de Cale Ferată. A ocupat, de-a lungul carierei, mai multe funcții de conducere la Registrul Feroviar Român, a fost directorul Autorității Feroviare din România. A înființat, dezvoltat și a condus companii din domeniul ingineriei feroviare, precum Forschung Mess – und Daten-Technik Zentrum (Germania) și Sistematic Engineering (România).
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj (57 de ani). Profesor la Facultatea de Automatică – Politehnica București. A fost consultant al Băncii Mondiale, al UNESCO și al Comisei Europene pentru realizarea de studii pe educație terțiară, pe politici în știință și inovare. Director general al UEFISCDI, instituția care împarte banii alocați cercetării de către guvern, aflată sub asediul Comisiei de învățamânt din Senat. Este membru al Comitetului de Conducere al Comisiei Fulbright din 2012 și face parte din Comisia Națională a României pentru UNESCO din 2008. Are 57 de ani.
Ministerul Muncii, Claudia Ana Moarcăș. Profesor universitar la Facultatea de Drept, în domeniile Dreptul muncii, Dreptul securitătții sociale și Drept social european. În 2001-2002 a fost adjunct al Avocatului Poporului, în 2001 fiind și secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe. Fost consultant Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale din cadrul ONU. Director al Departamentului de drept privat din Facultatea de Drept.
Ministerul Sănătății, Achimaș – Cadariu Patriciu (39 de ani). Șef al Institutului Oncologic din Cluj. Patriciu Achimaş-Cadariu (39 de ani) este medic primar, supraspecializare ginecologie oncologică şi chirurgie oncologică, master în advanced oncology (Universitatea Ulm, Germania), doctor în ştiinţe medicale are o bogată activitate profesională, didactică şi de cercetare.
Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu (57 de ani). Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în perioada 2012-2014, în prezent ministru-consilier în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, șef secție agricultură, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol. Doctor în economie agrară la ASE Bucuresti, licențiat al Facultății de Tehnologie a Construcțiilor de Mașini, Politehnica București. Fost șef serviciu și consilier superior în Minmisterul Agriculturii între 1990 – 1998.
Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Victor Vlad Grigorescu. Actual membru în Consiliul de Administrație al Electrica, funcție pe care o ocupa de un an. Între 2007-2011, a ocupat poziția de secretar II în cadrul reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, secția comercială. Fost director la AG Industrial Consult, societate specializată în consultanță în domeniul politicilor publice.
Ministerul Fondurilor Europene, Aura Carmern Răducu (59 de ani). Expert în finanțări europene și internaționale al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Are o bogată experiență în problematica fondurilor europene. Înainte de BERD, a lucrat ca manager de program și politici ale Uniunii Europene în Direcția Generală Politici regionale (DG REGIO) a Comisiei Europene.
Ministerul Mediului, Cristiana Pașca Palmer. Cristiana Pașca Palmer a absolvit în 1996 Facultatea de Științe Naturale din Cadrul Universității din București, după care a urmat un master de Știință, Sisteme Ecologice și Management al Capitalul Natural, tot în cadrul UB (1996-1997). Ea a continuat studiile în străinătate cu un Master în Administrația Publică la Universitatea Harvard – Kennedy School of Government. Autoare a două cărți, este șef al unității de mediu din cadrul Comisiei Europene.
Ministerul Comunicațiilor, Marius Raul Bostan (45 de ani). În prezent membru al Consiliului de Administraţie la operatorul de telecomunicaţii Telekom România, numit de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), şi senior partner la VMB Partners, firmă care asigură servicii de consultanţă în special privind emiterea de obligaţiuni. Preşedinte al Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri, ONG înfiinţată în 1997 specializată în consultanţă pentru sectoarele public şi privat, membru al Fundaţiei Romanian Business Leaders.
Ministerul Culturii, Vlad Alexandrescu (50 de ani). Conferenţiar la catedra de limba şi literatura franceză a Universităţii Bucureşti, fost ambasador al României la Luxemburg. Este licenţiat în filologie, specialitatea franceză şi germană, la Universitatea din Bucureşti, în 1989. În anul 1995, a obținut titlul de doctor în ştiinţele limbajului, cu menţiunea „Summa cum Laude”. A fost distins cu premiul Pierre-Georges Castex al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris, în 2013, şi cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române, în 2014.
Ministerul Tineretului și Sportului, Elisabeta Lipă (51 de ani). Preşedinte al Federaţiei de Canotaj şi al CS Dinamo Bucureşti, vicepreşedinte COSR. Născută la Siret, în judeţul Suceva, Elisabeta Lipă a împlinit în 26 octombrie vârsta de 51 de ani. Ea absolvit în 1997 Facultatea de Educaţie Fizic şi Sport, iar în 2007 Colegiul Naţional de Apărare. În 2009, Lipă a obţinut titlul de doctor în Educaţie fizică şi sport. Din 2009, deţine şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj, în 2013 primind un nou mandat de patru ani la conducerea forului.
Ministru delegat pentru Dialog Social, Violeta Alexandru (40 de ani). Director al ONG-ului Institutul pentru Politici Publice (IPP), are 40 de ani și a absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București. IPP este unul dintre cele mai active ONG-uri ce militează pentru creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice în România, pentru transparenţa instituţiilor, integritatea aleşilor şi a funcţionarilor.
Ministru delegat pentru Relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu (35 de ani). A absolvit în 2003 Austin College din Texas, Statele Unite ale Americii, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale iar în 2005 a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea Warwick, Marea Britanie. Fost președinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture) în Liban pentru două mandate consecutive, a activat ca diplomat al statului român la Beirut și Madrid.
Ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, Ciprian Bucur. Fost șef de serviciu la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaților. Preşedinte al Institutului pentru Evaluare şi Cercetare Sociologică şi vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drept Civil. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, este membru al Uniunii Naţionale a Juriştilor din România, Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale şi Societăţii Cultural Patriotice “Avram Iancu”.
Șeful Cancelariei Prim-ministruliui, Ioan Dragoș Tudorache. De profesie jurist, a lucrat pentru Organizația Națiunilor Unite în Kosovo. A lucrat în cadrul Comisiei Europene și a avut responsabilitatea unității care se ocupă de Schengen și de relații internaționale, în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Interne.
Varianta revizuită a programului de guvernare
Premierul desemnat Dacian Cioloş a depus, marţi, în Parlament, o variantă modificată şi lărgită a programului de guvernare, care prevede, printre altele, asigurarea standardelor ISU în şcoli, alocarea unui procent de 2% din PIB Apărării, dar şi asigurarea desfăşurării corecte a alegerilor.
Varianta revizuită nu a fost însă acceptată de Parlament, care a justificat că, în această situație ar trebui să reia procedurile de audiere a persoanelor propuse să formeze noul cabinet.
Descărcați AICI Programul de guvernare revizuit
Potrivit programului revizuit, Guvernul Cioloş renunţă la intenţia de a „întări” legislaţia privind incompatibilităţile, noua formulă vorbind doar despre „aplicarea strictă” a legislaţiei în vigoare.
Descărcați AICI programul depus luni la Parlament
Noua formă a programului de guvernare prevede și „asigurarea măsurilor necesare asigurării bunei desfăşurării a alegerilor pentru autorităţile publice locale şi pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului României”, în vederea alegerilor din 2016.
Principalele completări sunt la capitolele:
Educaţie
Principala modificare se referă la „începerea procesului de aducere a tuturor şcolilor la standarde minimale de funcţionare şi garantare a siguranţei (autorizaţii ISU, autorizaţii sanitare, prevenţie prin pregătirea pentru situaţii de urgenţă)”. Guvernul vrea şi „continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum şi asigurarea condiţiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvata a cadrelor didactice”, inclusiv prin „restructurarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice prin programe universitare de master”. Guvernul Cioloş vrea şi „dezvoltarea mecanismului actual de finanţare a învăţământului preuniversitar”.
Corelarea educaţiei cu piaţa muncii este un alt obiectiv nou al Guvernului, dar şi internaţionalizarea învăţământului superior (promovarea învăţământului, procesul de recunoaştere a diplomelor), acesta fiind, de altfel, şi una dintre solicitările preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la educaţie.
Programul vorbeşte şi despre susţinerea cercetării.
Transporturi
Un capitol dezvoltat din programul de guvernare este cel al Transporturilor. Dacian Cioloş doreşte un plan de reformă instituţională pentru companiile din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor care derulează proiecte de infrastructură majoră în domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea performanţei economice a acestor instituţii.
Programul conține ideea elaborării unui Cod de Transport, care să stabilească politica de finanţare a infrastructurii cu obligaţia asigurării unui procent din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în conformitate cu obligaţiile europene asumate precum şi introducerea taxelor partajate si/sau încrucişate între sectoarele de transport ale României. Acest Cod urmează să stabilească şi politica de tarifare şi taxare a serviciilor publice din domeniul transporturilor.
Noul guvern se angajează şi să finalizeze obiectivele strategice ale României privind finalizare a fostului coridor IV de transport rutier precum şi a coridorului IV de transport feroviar Nord si Sud situate pe reţeaua de transport TEN-T Core.
Guvernul doreşte dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă, dar şi a celorlalte aeroporturi din ţară.
Muncă
Un punct important în noul program de guvernare se referă la drepturile salariale ale bugetarilor. Aici, Dacian Cioloş face referire indirectă şi la măsura majorării salariilor bugetarilor cu 10%, adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor- Guvernul se angajează la „aplicarea actelor normative deja adoptate de Parlament şi respectarea deciziilor Curţii Constituţionale” în astfel de cazuri.
Cultură
Includerea în Strategia Naţională a României 2020 a finanţării proiectării, construcţiei şi dotării unei noi săli de concerte în Bucureşti, alocarea de fonduri pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu cu risc seismic, dar şi extinderea prerogativelor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în sensul de a avea drept de veto împotriva autorizării unor construcţii în zonele de protecţie a monumentelor aflate în patrimoniul naţional.
Sport
Guvernul vrea calificarea unui număr cât mai mare de sportivi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 şi maximizarea şanselor la câştigarea medaliilor, dar şi implementarea unei Legi a sportului.
Mediu
Premierul desemnat Dacian Cioloş vrea măsuri pentru „accelerarea tranziţiei economiei româneşti spre o economie verde” şi „întărirea capacitaţii instituţionale de administrare şi control a activităţii de exploatare a resurselor forestiere în special prin implementarea Codului Silvic si al Radarului Pădurilor„.
Apărare
Dacian Cioloş se angajează la susţinerea bugetului Apărării cu minimum 2% din PIB. Mai mult, programul de guvernare prevede „aprofundarea cooperării militare circumscrise Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, în special pe linia transferului de expertiză şi tehnologii pe linia dezvoltarii de capabilităţi critice”.
Există şi un capitol dedicat siguranţei naţionale şi luptei pentru prevenirea si combaterea criminalităţii organizate, transfrontaliere, a terorismului şi fenomenului radicalizării. Dacian Cioloş vrea şi securizarea frontierelor, în special a celei care este frontiera externa a Uniunii Europene, în vederea combaterii migraţiei ilegale, traficului de persoane, a altor riscuri cu impact asupra securităţii naţionale.
Turism
Viitorul Executiv se angajează să crească numărul de vizitatori străini în România. „Sectorul turismului din România înregistrează un număr din ce în ce mai mare de vizitatori străini. De asemenea, România dispune de un patrimoniu cultural şi natural remarcabil. Turismul de nişa, cel cultural (precum cel legat de Festivalul Enescu), ecoturismul din Delta Dunării sunt doar din câteva din liniile de dezvoltare posibile în acest sector. Creşterea calităţii serviciilor, educarea şi profesionalizarea personalului din turism sunt instrumente prin care aceasta dezvoltare poate fi amplificată. Investiţiile în infrastructura vor sprijini şi valorifica aceste eforturi”, se arată în document.
Este introdus şi un capitol privind societatea civilă, stablinindu-se că Guvernul îşi propune „recâştigarea încrederii în consultarea publica şi dialogul civil ca instrument instituţionalizat de consultare a grupurilor active din societate asupra priorităţilor de politici publice cu precădere (dar nu limitative) din domeniile: economic, social, politici financiare şi fiscale, sănătate publica, educaţie, cercetare, cultură şi de preluare de sugestii privind noi teme de politici publice în domeniile menţionate sau în altele de interes pentru partenerii din societate civilă”.
