Noul Cod Vamal al Uniunii Europene, care intră în vigoare la 1 mai 2016, va aduce o serie de modificări importante, cu impact asupra companiilor din România, spun specialiştii PwC care atrag atenţia că autorităţile din România trebuie să emită mai multe ordine pentru a clarifica anumite aspecte astfel încât să nu fie îngreunată activitatea operatorilor economici ce realizează schimburi comericale cu parteneri din afara ţării.
Documentul îşi propune să modernizeze legislaţia vamală de la nivelul UE, prin crearea unei infrastructuri IT care să permită un acces facil pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie.
Taxele vamale reprezintă 15% din bugetul total al UE. Coordonarea administrativă este dificilă în condiţiile în care anual sunt procesate circa 280 de milioane de declaraţii vamale.
„O parte importantă a acestei modernizări o reprezintă şi vama electronică (e-customs), de la care se așteaptă o mai bună cooperare dintre vamă şi fisc, o creștere a colectării şi a luptei împotriva fraudei şi, nu în ultimul rând, un parteneriat cu operatorii de bună credinţă care să faciliteze comerţul”, a declarat Ruud Tusveld, liderul serviciilor de consultanţă vamală pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul PwC.
Implementarea şi aplicarea noului pachet legislativ de bază, care numără aproximativ 1.000 de pagini, va fi o provocare, având în vedere că acestuia i se vor adăuga, în opinia specialiştilor PwC, un număr ridicat de ordine ale ANAF.
„Tocmai de aceea, am propus constituirea unui grup de lucru între reprezentanții mediului de afaceri şi cei ai vămii române”, a precizat Daniel Anghel, lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.
Specialiştii PwC au atras atenţia asupra nevoii de coordonare a legislaţiei privind preţurile de transfer şi a celei privind valoarea de vamă, având în vedere că legea din România permite contribuabililor români angajați în tranzacții intra-grup să solicite autorităților fiscale emiterea de acorduri de preț în avans.
„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă este important ca operatorii economici să poată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preț în Avans”, a precizat Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România.
Schimbări preconizate
În noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizate într-o nouă structură. Unele dispar, iar altele vor continua sub o altă denumire. Astfel, după 1 mai 2016 va fi necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri speciale prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene.
De asemenea, noua definiție a exportatorului din legislația vamală trebuie corelată cu legislația privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliți nu vor mai putea realiza operaţiuni de export.
„Un aspect important pe care dorim să-l aducem în atenția companiilor se referă la redevențe și drepturi de licență, care, începând cu 1 mai 2016, vor trebui să fie incluse mai des în valoarea în vamă” a declarat Lorina Dărmănescu, Senior Manager, Consultanţă Fiscală, PwC România.
„Având în vedere numărul mare de schimbări prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene şi actele sale de implementare, precum şi faptul că aceste schimbări, prin natura lor, au condus la o serie de interpretări, considerăm că este necesar ca Direcţia Generală a Vămilor să reacţioneze şi să emită clarificările necesare care să confere operatorilor economici din România o înţelegere cât mai bună asupra noilor modificări”, a conchis Daniel Anghel.
