miercuri

27 martie, 2024

10 august, 2014

Cu o lună înaintea reuniunii NATO din Ţara Galilor, un summit care reprezintă, potrivit experţilor, debutul unei noi faze din istoria Alianţei, în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina, se conturează liniile gândirii strategice viitoare.

Noi planuri pentru apărarea Europei

„Vom intensifica exerciţiile militare şi vom pregăti noi planuri de apărare. Agresiunea rusă a fost un semnal de alarmă şi a creat o nouă situaţie de securitate în Europa”, a declarat recent Anders Fogh Rasmussen.

Generalul Philip Breedlove, comandatul forţelor NATO din Europa, crede că Alianţa trebuie să poziţioneze capabilităţi în bazele de pe flancul estic, pentru a fi pregătită să răspundă unei eventuale crize regionale.


În acest sens, comandantul forţelor NATO din Europa propune plasarea de arme, muniţie şi raţii de hrană în unităţile din estul Europei, care ar permite ca mii de militari NATO să le tranziteze sa să fie pregătite pentru luptă în orice moment.

În urmă cu trei săptămâni, nouă liderii din Europa Centrală şi de Est s-au reunit la Varsovia pentru a cere NATO, într-un glas, întârirea Alianţei pe flancul estic.

„NATO trebuie să se întoarcă la asigurarea efectivă a unei apărări colective pentru membrii săi. (…) Nu sunt de acord ca alianţii să fie divizaţi în diferite categorii, pentru că securitatea este indivizibilă”, a spus preşedintele polonez Bronislaw Komorowski în numele liderilor est-europeni.

Potrivit acestora, elementele care întăresc ţările de la graniţa estică a NATO includ :

  • prezenţa forţelor NATO în această parte a Europei
  • extinderea infrastructurii alianţei
  • actualizarea planurilor de urgenţă
  • exerciţii militare

Experţii: NATO trebuie să descurajeze Rusia, prin acţiuni în Europa de Est

De altfel, aceste lucruri sunt în desfăşurare deja, spune, pentru cursdeguvernare.ro, Karl-Heinz Kamp, directorul Academiei germane pentru Politici de Securitate de la Berlin, membru al grupului de experţi consultat de NATO în vederea schimbărilor de doctrină şi strategie.


„Avem mai multe trupe staţionate în statele est-europene, iar forţele NATO asigură patrula aeriană a spaţiului membrilor alianţei din Europa.

Există consensul că NATO trebuie să transmită două mesaje importante: primul este adresat Rusiei, un mesaj prin care se arată horătât şi dispus să îşi apere membrii, iar a doilea către membrii alianţei – de asigurare a acestora.

Şi există, de asemenea, consensul că staţionarea trupelor este unul dintre mijloacele de a transmite acest mesaj. Deci nu este o chestiune dacă vor fi trupe, ci câte”, afirmă pentru cursdeguvernare.ro expertul german.

Un alt membru al grupului de exeperţi ai Alianţei, Sinan Ulgen, preşedintele Centrului pentru Studii Economice şi de Politică Externă din Istanbul, crede că „prima măsură este consolidarea credibilităţii garanţiilor oferite de Articolul 5”.

„Trebuie să treacă dincolo de retorică, iar pentru asta este nevoie de o serie de acţiuni. Principala dintre ele este desfăşurarea capabilităţilor NATO”, a spus acesta pentru cursdeguvernare.ro. Sinan Ulgen exemplifică această idee cu asigurarea securităţii spaţiului aerian baltic de către avioane NATO. Este un aranjament al cărui termen nu a fost precizat, spune acesta, însă este evident că este un aranjament temporar.

„Liderii NATO nu au luat încă decizia unei vaste extinderi a structurii actuale a forţelor armate. Iar pentru luarea ei, poziţia SUA va fi extrem de importantă. În acest moment însă, SUA nu au cerut în mod expres crearea de structuri noi, permanente, în ţările de la graniţa NATO”, mai spune profesorul turc.

Decizia privind noile planuri de apărare şi forma acestora nu sunt simple, crede şi Radu Magdin, consultant politic, care face parte din Grupul de Lucru al Liderilor Emergenţi NATO.

„Trebuie să se afle viziunea, misiunea. Apoi strategia de punere a ei în implementare şi, categoric, resursele. Asta nu înseamnă un inventar fix, clar definit, ci mai degrabă o trecere în revistă a resurselor disponibile NATO, prezentate în funcţie de provocările internaţionale, atât cele ale prezentului, cât şi pe cele pe termen mediu şi lung”, spune Radu Magdin pentru cursdegvernare.ro.

Costurile securităţii Europei – europenii trebuie să îşi suplimenteze bugetele de apărare

Securitatea Europei de Est şi a Europei în general costă, sunt de acord toţi experţii. Karl-Heinz Kamp a atras atenţia că planificarea nu se poate face fără a vorbi despre bani.

„Staţionarea permanentă a trupelor NATO în ţările est-europene sau în orice ţară, de altfel, costă sume foarte mari de bani. Multe ţări nu se opun chestinii de amplasare, ci pun problema cine va plăti pentru ele. Ideea de a avea vreo două divizii acolo nu se încadrează în bugetele actuale”, afirmă expertul german pentru cursdeguvernare.ro.

Apelurile la creşterea bugetelor de apărare s-au intensificat în ultima vreme. „Voi încuraja ţările NATO să îşi sporească investiţiile în apărare. În ultimii cinci ani, Rusia şi-a crescut cheltuielile pentru apărare cu 50 la sută, în timp ce ţările NATO le-au micşorat în medie cu 20 la sută. Nu este sustenabil. Trebuie inversată această tendinţă”, a spus secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.

Experţii americani atrag atenţia asupra unei situaţii existente dintotdeauna în NATO: Europa vrea să i se asigure securitatea pe banii Statelor Unite.

Într-un comentariu în LA Times, sub titlul „Shouldn’t Europe pay more for its own defense?”, Graham Allison, directorul Cetrului Belfer pentru Ştiinţă şi Afaceri internaţionale de la Harvard, arată că americanii cheltuiesc în jur de 2.300 de dolari/locuitor pentru apărare, inclusiv cea a Europei, în timp ce europenii cheltuiesc în medie 550 de dolari/locuitor.

În luna iunie, în vizita sa în Polonia, preşedintele Barack Obama a anunţat acordarea de 1 miliard de dolari asistenţă financiară pentru suportarea cheltuielilor NATO din Europa de est. În bugetul Alianţei reprezintă doar 0,1%, dar europenii au salutat aceast contribuţie.

Pe de altă parte, tot la Varşovia, cei nouă lideri central şi est-europeni au arătat că vor să dea un bun exemplu şi, deşi alocarea a 2% din PIB apărării va reprezenta un efort, statele care cer garanţii de securitate o vor face.

Preşedintele polonez a arătat că Polonia şi Estonia au alocat deja acest procent apărării, în timp ce Lituania, Letonia şi România au anunţat că o vor face, că vor suplimenta până la 2% din PIB bugetul apărării.

Rusia este tot mai aproape de a deveni adversar al NATO

Relaţia NATO-Rusia depinde de evoluţia situaţiei din Ucraina în următoarele două luni, spun experţii consultaţi de cursdegivernare.ro. Într-o lucrare recentă, Karl-Heinz Kamp a arătat care sunt variantele de analiză pentru Alianţă:

  • Rusia rămâne partenerul strategic al NATO, cu acces privilegiat la NATO prin formatul Consiliului NATO-Rusia, ca înainte de criza ucraineană
  • Rusia este un partener al NATO, dar interacţionează cu Alianţa prin formatul Parteneriatului pentru Pace, aşa cum este cazul Belarusului, de pildă
  • Rusia este doar un vecin al NATO, fără niciun acord de parteneriat
  • Rusia este un oponent al Alianţei, un adversar şi chiar un inamic, aşa cum spuneau, la un moment dat, oficiali ai NATO

„Rusia consideră NATO un adversar”, a spus recent secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Regret acest lucru, pentru că noi trebuie să dezvoltăm o cooperare fructuoasă între Vest şi Rusia. Dar trebuie să ne adaptăm acestei noi situaţii”, a completat acesta.

Expertul german a explicat, pentru cursdeguvernare.ro, care este varianta sa: „ideea unui parteneriat strategic nu mai există. În sensul unei relatii privilegiate cu Rusia. Asta nu exclude cooperare cu Rusia şi trebuie să păstrăm deschise canalele de comunicare”, consideră profesorul Kamp.

Acesta crede că următoarele două luni vor fi decisive în poziţionarea faţă de Rusia a Alianţei.

„Situaţia va evolua. Ea se deteriorează, forţele ucrainene încearcă să reducă teritoriul controlat de separatişti şi există pericolul acum ca Rusia să treacă la acţiune. Ar putea spune că acum cetăţenii ruşi sunt ameninţaţi de forţele armate ucrainene şi trebuie apăraţi. O intervenţie militară a Rusiei în Ucraina nu poate fi exclusă. Criza nu s-a rezolvat, suntem la mijlocul ei”, este evaluarea situaţiei făcută de expertul german.

Dacă se va întâmpla asta, „definirea Rusiei ca adversar va fi clară”, afirmă Karl-Heinz Kamp.

La rândul său, Radu Magdin crede că „este nevoie de multă înţelepciune în relaţia cu Rusia, de viziune strategică, dincolo de impulsuri tactice de moment”.

„Cert este că NATO trebuie să găsească un echilibru între un mesaj constructiv şi atenţionarea clară cu privire la faptul că nu ne jucăm de-a articolul 5 şi că securitatea statelor membre, dar şi a vecinătăţii, nu e negocciabilă”, spune consultantul politic român, membru al grupului de tineri lideri emergenţi ai Alianţei.

Sinan Ulgen, pe de altă parte, susţine că evaluarea Occidentului este că Rusia „ a decis să devină adversarul Vestului”, atunci când a încălcat unul dintre principiile fundamentale ale ordinii internaţionale şi a invadat Crimeea şi continuă destabilizarea Ucrainei.

„Ca rezultat, Occidentul a decis să răspundă concertat, pentru a descuraja continuarea agresiunii Moscovei. Iar acest efort comportă o dimensiune politică, economică şi militară. Politic, Moscova a fost izolată. Economic, a fost impus un regim de sancţiuni. Iar militar, NATO trebuie să deda asigurări suplimentare de securitate aliaţilor care se simt cei mai ameninţaţi de Rusia”, afirmă expertul turc.

„UE şi NATO au fost mult mai unite decât se credea. Este una dintre marile chestiuni pe care Putin le-a ignorat”, este observaţia lui Karl-Heinz Kamp.

Rolul României în noua gândire de securitate a regiunii

„România are un rol-cheie de jucat, alături de Polonia şi Turcia, toate trei având o poziţie strategică şi, aş spune, interdependenţă pentru succes”, este opinia lui Radu Magdin.

„Alături de partenerii americani şi europeni, putem realiza un triunghi puternic care să ofere siguranţă în regiune, pentru noi şi vecinătatea noastră – Moldova şi Ucraina, stat-cheie pentru Polonia”, îşi continuă acesta analiza.

Romania este un contributor respectat în cadrul Alianţei, ceea ce face posibil ca România să îşi asume leadershi-ul strategic în zonă, mai spune consultantul politic român. Argumentele invocate ar fi „avantajele noastre naturale, geografice, dar şi sprijinul partenerilor externi în acest sens”.

„Putem influenţa masiv politicile de securitate în regiune, cu seriozitate şi viziune, depinde de noi cât de mult suntem conştienţi de acest lucru”, mai spune Radu Magdin.

Expertul turc Sinan Ulgen crede şi el că „România are o poziţie importantă, având în vedere că a devenit acum statul din prima linie într-un mediu strategic extrem de volatil, creat de agresivittea Rusiei”.

„România are un rol în formularea răspunsului NATO la ameninţarea Rusiei”, mai spune expertul turc, care crede că Bucureştiul trebuie să caute alianţa cu parteneri care au aceeaşi idee, înainte de summitul NATO din Ţara Galilor. De această coordonare diplomatică cu partenerii depinde rolul pe care îl poate avea în definirea noii strategii a Alianţei.

Poziţia strategică a României la Marea Neagră este văzută de Sinan Ulgen drept „o capacitate de a contribui la eficienţa NATO, ca organizaţie de apărare colectivă, într-o regiune în care anexarea Crimeei i-a dat Rusiei un avantaj permanent”.

O viziune diferită

Analistul german pune capacitatea României de a juca un rol în regiune într-un context diferit. „Sunt multe aspecte- unde ţări, precum România sau Bulgaria, ar putea face mai mult. În primul rând, ar trebui să realizeze ceea ce au promis că vor face atunc când au devenit membri ai NATO”, a spus Karl-Heinz Kamp pentru cursdeguvernare.ro.

Întrebat ce angajamente nu a respectat România, expertul german a adus în discuţie combaterea corupţiei, „nivelul democraţiei (…) nu performează într-o manieră optimă”, iar asta ar putea fi o problemă pentru instituţiile cărora le aparţin, UE şi NATO.

„Dacă vorbim despre securitatea datelor, de pildă, faptul că mulţi din fosta nomenclatură sunt în poziţii de conducere ale acestei ţări, au acces la informaţii clasificate, face ca aceastea să nu fie atât de sigure cât ar trebui să fie. Sunt foarte multe lucuri pe care aceste ţări, precum Bulgaria, sau România, ar trebui să le facă pentru a îmbunătăţi propria situaţie economică şi militară”, afirmă expertul german.

Este vorba despre un gen de probleme pe care nu le întâlneşti în Franţa, sau Luxemburg, sau Estonia, mai spune acesta.

Radu Magdin are însă o altă opinie: „Lupta anticorupţie nu ne va afecta, dar ne poate ştirbi imaginea. NATO este însă o organizaţie profesionistă, cu profesionişti din domeniul militar, din cel al zonei de intelligence şi al expertizei securitare civile. Între profesionişti se face această regândire strategică, iar noi avem profesionişti la masă”, conchide expertul român.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Rusia nu a castigat o pozitie strategica in Crimeea, ea a avut aceasta pozitie cat timp a fost in relatii bune cu Ucraina.
    De asemenea Rusia a spus inca de la inceputul extinderii UE si NATO ca nu va accepta sa-i fie atins spatiul vital si sa se ajunga la granita ei.
    Deci daca ea nu a vrut sa fie un partener strategic privilegiat al NATO, ar fi trebuit sa fie lasata Ucraina ca o zona neutra, tampon.
    Pentru pace orice masura este potrivita.
    Din pacate cei care ar trebui sa ia decizii pacifiste iau decizii razboinice, a caror rezultate nici ei si nimeni nu le pot prevedea.
    La fel ca si in cazul mediului si a schimbarilor climatice, deciziile bune pot fi luate prea tarziu, cand deja s-au produs schimbari ireversibile.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Rusia nu a castigat o pozitie strategica in Crimeea, ea a avut aceasta pozitie cat timp a fost in relatii bune cu Ucraina.
    De asemenea Rusia a spus inca de la inceputul extinderii UE si NATO ca nu va accepta sa-i fie atins spatiul vital si sa se ajunga la granita ei.
    Deci daca ea nu a vrut sa fie un partener strategic privilegiat al NATO, ar fi trebuit sa fie lasata Ucraina ca o zona neutra, tampon.
    Pentru pace orice masura este potrivita.
    Din pacate cei care ar trebui sa ia decizii pacifiste iau decizii razboinice, a caror rezultate nici ei si nimeni nu le pot prevedea.
    La fel ca si in cazul mediului si a schimbarilor climatice, deciziile bune pot fi luate prea tarziu, cand deja s-au produs schimbari ireversibile.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: