Întrebarea numărul zero: Bun, dar această creștere spectaculoasă din ce bani?
Dincolo de agitaţia „eterna agitaţie de moment” privind creşterea pensiilor, prin diverse inginerii financiare cu coeficienţi, numitori comuni sau nu, mai mici sau mai mari şi schimbări de denumiri cu importanţă mai degrabă semantică decât economică, am verificat ce spune legea la zi în materie de bani disponibili pentru plata pensiilor până în 2021, dincolo de proiectul noii legi a pensiilor anunțat joi seară de autorități?
Astfel, anexa nr.1/03 din legea Legea nr. 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, anexă ce face parte integrantă din legea publicată în Monitorul Oficial şi care a intrat în vigoare din 6 ianuarie 2018, include următoarele date publice:
De reţinut, potrivit prevederilor legale, bugetul asigurărilor sociale trebuie să fie echilibrat. Motiv pentru care, dacă veniturile dedicate expres nu ajung, se face un transfer de la bugetul de stat prin care se subvenţionează diferenţa pentru ca cheltuielile să fie egale cu veniturile. Ceea ce explică poziţia referitoare la aceste subvenţii.
Pe baza acestor date şi a prognozei intermediare de vară a Comisiei Naţionale de specialitate, se pot face uşor următoarele calcule:
Adică sumele disponibile pentru plata pensiilor ar urma să fie, potrivit estimărilor din anexa inclusă în lege mai mari cu 30% în termeni nominali peste trei ani. Ceea ce ar permite, evident, o majorare a punctului de pensie şi a pensiilor de 30% pe parcursul următorilor trei ani.
De reţinut, subvenţiile de la bugetul de stat, după o creştere de circa 15% anul viitor, ar urma să se reducă la jumătate în 2021 faţă de 2018.
În treacăt fie spus, majorarea PIB în acelaşi interval de timp ar urma să fie, tot potrivit CNSP, de 17%.
Or, după cum se ştie, pensiile se dau, în proporţie covârşitoare, din salariile teoretic corelate cu productivitatea muncii, pe baza căreia avansează preponderent PIB-ul, mai precis din taxarea acestora cu cota de 25% de asigurări sociale ( din care, la unii angajaţi, 3,75% se duc spre pilonul II).
Una peste alta, ar putea rezulta o creştere cam de 20% în termeni reali dacă inflaţia medie anuală va scădea la 3% de la 4,7% în prezent. Echivalentă cu 6% anual în termeni reali, o majorare consistentă şi potenţial sustenabilă a puterii de cumpărare a pensionarilor. Măcar dacă s-ar mai regăsi aşa ceva şi la salariaţii care au pierdut anul acesta meciul dintre indexare (dacă s-a dat) şi inflaţie.
Pentru a vedea şi importanţa pensiilor în materie de gestiune a finanţelor publice, unde ocupă cam un sfert din veniturile totale încasate de stat (şi situate uşor sub 30% din PIB anul trecut, potrivit execuţiei publicate de Ministerul Finanţelor), am făcut şi raportarea sumelor prevăzute la venituri pentru sistemul public de pensii la PIB.
Contrar aşteptărilor generate de creşterile anunţate ale valorii punctului de pensie, care a avansat în ultimii doi ani cu 26% şi mai are de parcurs un drum triplu până la cele 104% promise în toamna lui 2020 (atât face 1.775 de lei faţă de 871,70 lei), nu se observă decât un salt al ponderii fondurilor alocate până la circa 7% din PIB, urmat de plafonarea la acest nivel.
Prin urmare, punctul de pensie de 1.050 lei valoare medie pe anul în curs, ar putea urca, în baza resurselor estimate a fi disponibile atunci la circa 1.365 de lei, tot valoare medie anuală, ca să nu mai fim sub impresia unor schimbări poziţionate în diferite luni. Restul ţine de alocarea de bani în acest scop, pe baza unor prevederi legale care ar urma să fie adoptate.
