Sistemul electoral din România urmează să fie reconfigurat printr-o nouă modificare a legislației, după experimentul votului uninominal care a funcționat la alegerile din 2008 și 2012, atât în alegerea parlamentarilor, cât și a președinților de consilii județene.
Comisia de Cod Electoral a definitivat, într-o primă etapă, pachetul legislativ privind alegerile locale, simplificarea procedurii de înființare a partidelor și finanțarea campaniilor electorale.
Cele câteva repere ale noii legislații păstrează, în continuare, marea dilemă a reprezentativității aleșilor și, mai ales, lasă în mâna cercurilor de interese locale toate atuurile trocurilor politice pre și post-electorale.
Câteva astfel de prevederi, în care înțelegerile politice primează asupra reprezentativității, , în baza cărora ar urma să se desfășoare scrutinul din 2016 :
- Primarii vor fi aleși în continuare într-un singur tur de scrutin
- Președinții de consilii județene vor fi aleși indirect, prin votul consilierilor
- O persoană poate semna pentru susținerea mai multor candidați
- Eliminarea condiţionării înscrierii unei candidaturi de depunerea unui depozit financiar pentru fiecare candidat
- Informatizarea secțiilor de vot
- Eliminarea pragului electoral de 5% pentru candidații independenți la consiliile locale și județene
Primarii vor fi aleși, în continuare, într-un singur tur de scrutin, așa cum s-a întâmplat și la ultimele alegeri locale din 2012, după modificarea legislației în sensul renunțării la cel de-al doilea tur de scrutin. Ca și la alegerile precedente, se păstrează problema reprezentativității: Dacă se prezintă la vot 60% din electorat, iar din numeroșii candidați la primărie primul câștigă cu 25-%, e greu de vorbit de reprezentativitatea noului edil. În plus, în atare situații, atât partidele cât și cercurile de interese locale trimit candidați care să disipeze voturile (așa numitele ”mâini moarte”, sau ”iepurași”).
Potrivit articolului 101 din proiectul elaborat de Comisia de Cod electoral, ”este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie”.
Argumentul financiar – o problemă falsă
Argumentul de forță al renunțării la cel de-al doilea tur de scrutin în 2012 a fost reducerea cheltuielilor de organizare a scrutinului, însă cifrele au arătat că lucrurile nu au stat deloc așa.
În iunie 2012, Guvernul a alocat 100 milioane lei pentru organizarea scrutinului, cu o treime mai mult decât la alegerile locale din 2008, care au s-au desfășurat în două tururi de scrutin și pentru care Executivul de atunci a cheltuit doar 66 milioane lei. În 2004, fondurile guvernamentale pentru organizarea alegerilor locale s-au ridicat la 323,74 miliarde lei vechi.
Cifrele arată astfel că nu a fost vorba despre economii la bugetul de stat, cât despre o decizie politică în avantajul conjunctural al partidelor aflate la putere atunci, pentru că alegerea primarului într-un singur tur îi favorizează teoretic pe primarii aflați în funcție, mai ales pe cei care au deja la activ mai multe mandate, și care și-au fidelizat electoratul, cu atât mai mult cu cât beneficiază de sprijinul partidului aflat la guvernare și, implicit, de alocarea preferențială de fonduri de la bugetul de stat.
Deși în 2011-2012 se opunea acestui tip de scrutin, astăzi PSD a fost principalul susținător al alegerii într-un singur tur, pentru că este formațiunea cu cel mai mare număr de edili: 1.350 în alegerile din 2012, iar 436 au migrat la PSD în baza ordonanței care a legiferat traseismul și care, ulterior, a fost declarată neconstituțională. Prin comparație, noul PNL (cu tot cu PDL) are 1.000 de primari.
Legea poate favoriza monopolul unei competitor politic și în detrimentul candidaților care nu au în spate o forță politică puternică sau sunt independenți și poate crea astfel dezechilibre democratice.
Spargerea acestui monopol ar fi posibilă prin alianțe care să se formeze chiar înaintea alegerilor, însă tocmai aici este miza: negocierile politice aveau loc, de obicei, între cele două tururi de scrutin, pentru susținerea unuia dintre candidați.
Răsturnări de situație în privința monopolului ar putea totuși să apară în condițiile în care lupta de combatere a corupției beneficiază de o susținere populară tot mai mare -63% încredere în DNA, potrivit ultimului sondaj IRES, publicat în martie 2014- iar primari cu mai multe mandate la activ (Radu Mazăre, Marian Vanghelie) sunt reținuți de fapte de corupție. Anterior, edili cu dosare penale care au fost realeși.
Un alt aspect semnalat încă din 2012 este legat de tipul de legitimitate pe care îl are un primar ales astfel. O slabă prezență la vot are ca efect alegerea unui primar cu un număr mic de voturi. La ultimul scrutin local prezența la urne a fost de 56, 39%, într-o ușoară creștere față de 2008, dar sub media alegerilor prezidențiale (62% în noiembrie 2014).
De altfel, deși primarii ar trebui să fie pe locul doi ca număr de voturi obținute dintre funcțiile eligibile, legitimitatea lor va fi cu mult scăzută față de cea a președintelui țării, care este și va fi ales în continuare prin sistemul celor două tururi de scrutin. Tocmai din motive legate de legitimitate, nimeni nu a pus în discuție renunțarea la turul doi al alegerilor prezidențiale.
”Baronii locali” pot evita votul direct: ajung președinți de CJ prin negociere
Proiectul Comisiei de Cod electoral prevede alegerea președinților de consilii județene de majoritatea din consiliu și nu prin vot direct, cum stabilește legea în vigoare acum.
Se revine astfel la situația din 2004, iar, la o primă analiză eliminarea votului direct duce la reducerea puterii baronilor locali (ei nu vor mai avea legitimitatea votului uninominal ) care vor redeveni mai dependenți de conducerea centrală a partidului, iar alegerea lor va fi rezultatul negocierilor politice și al alianțelor din consiliu, adesea conjuncturale.
Legea mai spune că, spre deosebire de primari, consilierii își pierd mandatul atât în cazul în care demisionează, dar și în cazul în care sunt excluși din partidul pe listele căruia au candidat în alegerile locale, prevedere care poate fi utilizată pentru a controla majoritățile formate în spatele unui președinte de consiliu județean.
Pe de altă parte, în perspectiva unei reforme privind organizarea administrativă pe regiuni (blocată în ultima legislatură), eliminarea votului direct în cazul baronilor locali ar putea fi considerată ca o măsură de prevenire a sporirii excesive a puterii acestora.
Șanse teoretic sporite pentru candidații independenți
Parlamentarii au eliminat din vechea lege condiția pragului electoral de 5% pentru candidații independenți la consiliile locale și județene, condiție care, anterior, făcea practic imposibil accesul acestor la un mandat. În Consiliul Municipiului Bucureşti sunt 55 de locuri, iar un mandat înseamnă 1,8% din voturi, procent care, odată obținut de un candidat independent îi oferă accesul la mandat.
O altă prevedere care ar putea fi și în beneficiul independenților este legată de campaniile de susținere a candidaților: dacă până acum o persoană nu avea voie să semneze liste pentru mai mulți competitori care doreau înscrierea în cursă, această interdicție a fost eliminată.
De asemenea, candidații nu vor mai fi obligați să depună un depozit financiar, odată cu dosarul de înregistrare a candidaturii.
Sistemul informatizat anti-fraudă
Potrivit propunerilor Comisiei, în fiecare secţie de vot va exista câte un terminal de calculator conectat la baza de date a Registrului Electoral. CNP-ul alegătorului este verificat cu datele din registru, iar votul său este înregistrat electronic. În acest fel, se dorește eliminarea votului multiplu și, implicit, a turismului electoral. Informatizarea secțiilor de votare se va face de către Autoritatea Electorală Permanentă, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și beneficiind de datele furnizate de Institutul Național de Statistică.
Astfel, art. 114 din proiectul de lege prevede că ”Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare şi listele electorale complementare. Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente. Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Autoritatea Electorală Permanentă achiziţionează aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat”.
Legea alegerilor locale a fost considerată prioritară de membrii Comisiei de Cod Electoral pentru că actul normativ trebuie să fie adoptat cu cel puțin un an înainte de scrutinul care va avea loc în iunie 2016.
Atât Comisia de la Veneția, cât și Curtea Constituțională a României au stabilit că legislația electorală nu poate fi amendată decât cu un an înainte de scrutin.
Proiectul, alături noua lege a partidelor și de legea finanțării acestora, va fi înaintat Senatului, primă Cameră sesizată. Decizia finală va fi luată de Camera Deputaților și abia apoi proiectul va fi trimis președintelui spre promulgare.
În a doua etapă, Comisia de Cod electoral trebuie să definitiveze legea alegerii Camerei Deputaților și Senatului, partidele parlamentare intenționând să modifice actualul sistem de vot uninominal prin compensare, care s-a dovedit a fi un eșec prin varianta aleasă în 2008.
Un alt proiect este legat de introducerea votului din corespondență, a cărei necesitate a devenit evidentă după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, când românii din diaspora au avut probleme majore în exercitarea votului.
