Reprezentanții Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai celor 28 de state membre au ajuns miercuri la un acord provizoriu cu privire la noile reguli pentru conductele de gaze naturale de import, care se aplică inclusiv proiectului Nord Stream 2, scrie Reuters.
Noua reglementare ar urma să fie transpusă în legislațiile naționale în următoarele nouă luni.
Potrivit compromisul convenit miercuri, va fi modificată o directivă a UE care să permită Comisiei Europene să exercite mai mult control asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului germano-rus.
UE ar putea astfel să aplice în mod mai consistent normele privind piaţa internă a gazelor la conductele către şi din ţările din afara UE. De asemenea, statele membre ar trebui să solicite aprobarea UE atunci când negociază modificări ale acordurilor privind gazele naturale cu ţările din afara UE, în cazul în care sunt afectate normele UE.
Acordul prevede că toate conductele de import (cele existente și cele ce vor apărea) trebuie să respecte normele UE privind piața energiei:
- să nu fie în proprietatea directă a furnizorilor de gaze naturale
- tarife nediscriminatorii și raportare transparentă
- cel puțin 10% din capacitate să fie pusă la dispoziția terților
- excepțiile sunt posibile numai în cadrul unor proceduri stricte în care Comisia joacă un rol decisiv
Comisarul european pentru Energei, Arias Canete, a declarat miercuri că UE rezolvă o lacună legislativă în contextul creșterii dependenței de importurile de gaze naturale:
Noile norme garantează că legislația UE va fi aplicată conductelor ce aduc gaze naturale în Europa și că toți cei interesați să vândă gaze naturale Europei trebuie să respecte legislația europeană privind energia.
În cazul Nord Stream 2 sunt de așteptat reglementări suplimentare, ceea ce înseamnă doar o încetinire a proiectului, fără ca el să fie pus în pericol, însă.
Rusia a avertizat săptămâna trecută împotriva noilor obstacole în construirea conductei, după ce Berlinul a consimţit un compromis cu Franţa şi alte state membre ale UE pentru reglementări mai stricte.
Nord Stream 2 a divizat UE, Germania opunându-se draftului și complicând discuțiile ce au urmat propunerii din noiembrie 2017.
Nord Stream 2, careva traversa Marea Baltică, este destinat transportului anual de până la 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale ruseşti către Germania.
Criticii din Europa de Est susţin că această conductă crește dependenţa Europei de Rusia și afectează Ucraina, în timp ce Germania acordă prioritate beneficilor sale economice. Susținătorii au insistat pe necesitatea unor surse de energie sigure, în condiţiile în care producţia de gaze naturale scade în UE.
Construcţia unor secțiuni ale conductei Nord Stream 2 este deja completă. Conducta urma să fie pusă în funcţiune de la sfârşitul acestui an.
Gazoductul este considerat de Germania esenţial pentru aprovizionarea sa cu energie. Proiectul este dezvoltat de gigantul rus Gazprom şi 5 grupuri europene: Engie, Uniper (ex-EON), Wintershall (BASF), OMV şi Shell.
Nord Stream 2 vizează dublarea, la finalului lui 2019, a capacităților Nord Stream 1 și va permite aducerea directă a unei cantități mai mari de gaz rusesc în Germania prin marea Baltică, ocolind Ucraina.
