La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Noile definiții ale ”Grupului infracțional organizat”, ”abuzului în serviciu” și ”favorizării făptuitorului”: Comisia Iordache a adoptat modificările la Codul Penal

de Razvan Diaconu , 2.7.2018

Comisia parlamentară specială pentru reformarea justiției a aprobat luni noua definire a infracțiunii de abuz în serviciu.

Este o variantă cu mult mai periculoasă decât cea conținută de controversata OUG 13, față de care au protestat sute de mii de persoane, pentru că va dezincrimina cele mai numeroase tipuri de abuz în serviciu.

Unul dintre marii beneficiari ai acestor modificări este Liviu Dragnea, președintele PSD.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cu CCR împotriva UE: Nu e raiul infractorilor, ci iadul oamenilor cinstiți”)

Motivele pentru care noua formă dezincriminează parțial abuzul în serviciu:

  • indiferent de valoarea prejudiciului, abuzul în serviciu este infracțiune doar dacă folosul material necuvenit este obținut de cel care săvârșește fapta, sau soțul, sau o rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv
  • reduce pedeapsa maximă, de la șapte, la cinci ani, ceea ce înseamnă și reducerea termenului de prescripție, de la opt la cinci ani
  • fapta trebuie comisă în timpul orelor de program 
  • dispare interdicția de a mai ocupa o funcție publică

Noua formulare a infracțiunii de abuz în serviciu:

Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă.

Este forma trimisă la Comisie de ministrul Justiției, Tudorel Toader, cu doar 10 minute înainte de începerea ședinței.

Ședința este foarte tensionată, cu replici dure de o parte și de alta, opoziția încercând  încetinirea ritmului de adoptarea a amendamentelor.

Declarația făcută în Comisie de Stelian Ion(USR), în opinia căruia :

”Ministerul Justiției a venit cu o redefinire totală a acestei infracțiuni. Noi, USR, am propus anterior o variantă cu prag echivalent cu salariul minim fără a mai face nicio altă modificare a articolului.

Acele condiții suplimentare pe care le introduce Tudorel Toader – să fie săvârșită infracțiunea cu scopul de a se obține pentru sine, soț, rude sau afin până la gradul al II-lea de foloase materiale – îl scapă pe Liviu Dragnea.

Dacă un funcționar săvârșește abuz în serviciu și prejudiciul se regăsește în conturile unui prieten sau apropiat de ce să nu fie incriminat?

Varianta reprezintă o dezincriminare, 80% din faptele comise pe acest articol vor fi dezincriminate”.

Coaliția și-a dorit ca modificările să fie aprobate rapid, pentru ca marți să intre la votul plenului camerei superioare a Parlamentului, astfel încât proiectul să fie adoptat în această sesiunea extraordinară a legislativului, care va dura până pe 19 iulie.

Reacția DNA

Propunerea ministrului Justiției de redefinire a abuzului în serviciu a fost criticată luni și de DNA, care a transmis un comunicat în care enumeră efectele acestei intervenții legislative și neregulile ei:

  • Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justiției ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege.
  • S-ar putea ajunge la „dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală”
  • Ar fi achitați toți inculpații trimiși anul trecut în instanță (pentru 215 fapte de abuz în serviciu), iar majoritatea dosarelor aflate în curs de cercetare ar fi clasate. Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obținerea unui folos personal, astfel încât includerea condiției suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluții de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanța pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inclusiv în situațiile unde s-au dispus deja condamnări definitive.
  • Fapta funcționarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziție publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcționarul acționează cu intenția de a încălca legea și chiar dacă aceste fapte pot produce consecințe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, așa cum există numeroase exemple în practica judiciară.
  • Cerința ca prejudiciul să fi fost constatat în mod definitiv prin act al organului competent restrânge și mai mult sfera potențială de aplicare a infracțiunii și încalcă mai multe prevederi constituționale. Prin introducerea unei asemenea condiții în conținutul infracțiunii se creează premisele ca efectuarea actului de justiție să poată fi împiedicată de către persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, dacă organul de urmărire penală este sesizat că un ministru a săvârșit o faptă de abuz în serviciu, trimiterea în judecată ar fi condiționată de existența unui act constatator al prejudiciului întocmit de un organ care se poate afla în subordinea sau sub influența acestui ministru. Prevederea este contrară unor dispoziții ale Constituției, menționează DNA.
  • Reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiune va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripție a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani. În condițiile în care aceste fapte sunt în mod uzual descoperite la mult timp după săvârșirea lor, de obicei după schimbarea conducerii instituțiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infracțiunii de abuz în serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situații în care tragerea la răspundere penală va fi împiedicată ca urmare a intervenirii prescripției, atât în cauze aflate în curs de urmărire penală, cât și pe rolul instanțelor, urmând să se înregistreze numeroase soluții de clasare și încetare a procesului penal.

Au fost redefinite și ”grupul infracțional organizat” și ”favorizarea făptuitorului”

A fost dezincrimată neglijența în serviciu.

A fost redefinit grupul infracțional organizat, cu adăugarea:

Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

La favorizarea făptuitorului au fost excluse:

  • Favorizarea săvârşită de un membru de familie (la membru al familiei intră și foștii soți) sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte.
  • S-a introdus precizarea că emiterea de acte normative nu constituie infracțiune de favorizare a infractorului.

A fost modificată și mărturia mincinoasă. Nu constituie infracțiune următoarele fapte, menționează amendamentul:

  • a) refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează;
  • b) refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare;
  • c) modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;
  • d) simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos al acestora.

La darea de mită se introduce un termen în care mituitorul poate beneficia de scutirea de pedeapsă dacă denunță fapta:

Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia.

La traficul de influență au dispărut alte foloase, astfel încât nu mai sunt incriminate decât faptele unde există foloase materiale:

Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Donald Trump – supărat pe FED pentru creșterea dobânzilor

Adrian N Ionescu

Preşedintele Donald Trump a criticat politica băncii centrale a SUA (Rezerva Federală, FED) de majorare graduală a dobânzii de politică monetară, nemulțumit de eventualul impact… Mai mult

Stiri

Vladimir Putin, invitat la Washington de Donald Trump. Șeful comunității de informații din SUA, luat prin surprindere

Iulian Soare

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a cerut consilierului său pentru securitate naţională, John Bolton, să îl invite la Washington pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a… Mai mult

Stiri

Polițiștii îi cer președintelui să nu promulge noul Cod Rutier

Vladimir Ionescu

Grupul Poliţiştilor Rutieri din România îi cere preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, să nu promulge modificările la Codul Rutier, întrucât “numărul accidentelor rutiere, având… Mai mult

Stiri

Magistrații de la Curtea Supremă trebuie să redacteze, în vacanța judecătorească, toate hotărârile pronunțate

Vladimir Ionescu

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, le-a cerut tuturor magistraților de la această instanță să profite de vacanța judecătorească și să redacteze,… Mai mult

Stiri

Comisia de Etică a Universităţii de Vest din Timişoara: Florian Bodog a plagiat o treime din lucrarea de doctorat

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, a plagiat o treime din lucrarea de doctorat, conform verdictului dat de Comisia de Etică a Universităţii de Vest… Mai mult

Stiri

Preţul gazelor naturale pentru consumatorii finali casnici creşte cu 5,83%, de la 1 august

Adrian N Ionescu

Preţul gazelor naturale pentru clienţii casnici va creşte cu 5,83%, începând cu data de 1 august 2018, a anunţat, joi, Autoritatea Naţională de Reglementare în… Mai mult

Stiri

”Standardul în materie de legiferare nu trebuie să fie dosarul penal, ci respectul față de Constituție” – Președintele cere Parlamentului să corecteze Legile justiției

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a solicitat joi Parlamentul ca imediat după vacanță să reintroducă legile justiției în circuit parlamentar și să le corecteze. Șeful statului a… Mai mult