luni

25 martie, 2024

16 octombrie, 2014

Ambiţiile geopolitice ale lui Vladimir Putin nasc noi tensiuni între Kremlin şi Georgia şi Polonia.

Concomitent, noi state europene se alătură deciziilor occidentale de aplicare a unor sancţiuni împotriva Rusiei.

Avertisment georgian: Rusia să nu se gândească la anexarea Abhaziei

Georgia a avertizat miercuri Rusia cu privire la orice veleitate de “anexare” a republicii separatiste georgiene Abhazia, după ce în Parlamentul abhaz a fost introdus un proiect de lege privind o apropiere între Abhazia şi Rusia, relatează AFP.


„Sperăm că autorităţile ruse se vor abţine să semneze aşa-zisul acord, altfel acest gest va fi considerat un pas către anexarea Abhaziei, cu toate consecinţele legale”, afirmă Ministerul georgian de Externe într-un comunicat.

Semnarea unui asemenea acord ar putea să schimbe în mod semnificativ situaţia în regiune şi să “creeze probleme suplimentare” securităţii în Europa, subliniază ministerul.

Un proiect de acord “privind cooperarea şi integrarea” Abhaziei în Rusia, care prevede crearea unor forţe armate comune, a fost prezentat luni în Parlamentul abhaz de către liderul acestei regiuni rebele.

Textul, care vizează aprofundarea integrării politice şi economice a acestui mic teritoriu din Caucaz – în care trăiesc aproximativ 240.000 de oameni – cu Rusia, îndeamnă totodată la crearea unui „spaţiu economic şi vamal comun” între Rusia şi Abhazia.


Abhazia, un mic teritoriu de la frontiera Georgiei cu Rusia, care se învecinează cu Marea Neagră, situat la poalele lanţului muntos Caucaz, şi-a declarat independenţa şi a apărat-o într-un război cu forţele georgiene, la începutul anilor ’90.

Rusia, care susţine atât Abhazia, cât şi Osetia de Sud, altă regiune separatistă georgiană situată la frontieră, a recunoscut independenţa acestor două teritorii, după un război-fulger cu Georgia, în august 2008.

Moscova a instalat între timp baze militare în aceste două regiuni, denunţate ca acţiuni de ocupaţie de către Tbilisi.

Rusiei i-au fost impuse o serie de sancţiuni de către Occident, după ce aceasta a anexat în martie Peninsula ucraineană Crimeea şi din cauza susţinerii – pe care Moscova o dezminte – oferite separatiştilor proruşi în estul Ucrainei.

Un ofiţer de rang înalt polonez a fost arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Serviciile poloneze de securitate au arestat un ofiţer de rang înalt din armată suspectat de spionaj în favoarea Rusiei, a anunţat miercuri seara presa locală, care citează surse militare şi din domeniul securităţii.

Într-un comunicat scurt publicat miercuri seara, Ministerul Apărării a confirmat arestarea unui ofiţer, fără să precizeze ţara pentru care ar fi lucrat.

“Ministerul Apărării Naţionale informează că un ofiţer al armatei poloneze a fost arestat astăzi (miercuri) în baza unor documente colectate de serviciile militare de contraspionaj”, a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, Jacek Sonta, care a precizat că bărbatul reţinut este suspectat de colaborare cu servicii de informaţii străine.

Contactat de AFP, Biroul de presă al ministerului a refuzat să ofere alte informaţii.

Suspectul a fost arestat într-o clădire a Ministerului Apărării, la Varşovia.

Postul privat de radio ZET a anunţat însă că ar fi fost arestate două persoane, un colonel din armata poloneză şi un jurist cu dublă cetăţenie, poloneză şi rusă.

Albania şi Muntenegru vor aplica sancţiunile europene dictate împotriva Rusiei

Albania şi Muntenegru, care vor să adere la Uniunea Europeană (UE), au decis să se alinieze Bruxelles-ului şi au aplicat sancţiunile economice impuse de UE Rusiei din cauza implicării sale în criza ucraineană, a anunţat miercuri Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

Nici Serbia, care a început în ianuarie negocierile cu Bruxelles şi urmează să primească joi vizita preşedintelui rus, Vladimir Putin, nici Turcia, care negociază încă din 2005 aderarea la UE, şi nici Macedonia, care are statut de candidat oficial, nu sunt menţionate în lista cu ţările care se aliniază la sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei, potrivit unor declaraţii ale lui Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

În schimb, Ucraina va aplica sancţiunile care înăspresc accesul la pieţele de capital pentru principalele bănci din Rusia şi pentru şase întreprinderi ruseşti ce activează în domeniul apărării şi în sectorul petrolier. În plus, Ucraina îngheaţă averile şi impune interdicţii în obţinerea de vize, măsuri care vizează aproximativ 1.400 de persoane şi entităţi ce au legături cu rebelii separatişti din estul Ucrainei sau fac parte din anturajul lui Vladimir Putin.

Aceste sancţiuni vor fi aplicate şi de către Islanda, care la un moment dat deţinea statutul de candidat la aderarea la UE dar a renunţat în 2014 la acest demers.

Norvegia şi Liechtenstein, asociate la Uniunea Europeană prin acorduri de liber-schimb, vor aplica măsurile privind îngheţarea averilor şi interdicţii în obţinerea de vize, dar nu şi dispoziţiile referitoare la încetarea acordării de împrumuturi pe termen scurt, potrivit lui Catherine Ashton.

Pe de altă parte, Albania, Muntenegru, Macedonia, Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Ucraina şi Georgia vor aplica sancţiuni contra a aproximativ 15 persoane implicate în conflictul din Transnistria, regiune din estul Republicii Moldova care şi-a declarat independenţa în 1990 şi care este susţinută indirect de Rusia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: