Venitul brut disponibil per capita într-o gospodărie (exprimat la paritatea puterilor de cumpărare pentru a elimina diferențele dintre țări în ceea ce privește nivelul prețurilor) exprimă puterea reală de cumpărare percepută de o persoană în privința bunurilor și serviciilor pe care decide să le achiziționeze.
Practic, este vorba despre suma care îi revine unui individ pentru cheltuieli sau economii după eliminarea banilor dați pentru taxarea venitului, contribuții sociale, impozite pe proprietate etc.
Dacă se face raportarea acestui venit regăsit realmente la nivel național față de media europeană, pot apărea diferențe considerabile față de clasicul și grosierul PIB/locuitor, care măsoară de fapt rezultatele economiei împărțite la numărul de locuitori rezidenți, fără a ține cont de cheltuielile obligatorii pe care trebuie să le facă o persoană.
Dacă se face compararea la nivelul statelor UE, se observă o reașezare semnificativă în clasamentul nivelului de trai, dacă se face trecerea între posibilitățile date de rezultatul economic la cele efectiv aflate la îndemână.
Franța și Germania sunt statele în care se resimte un plus considerabil ca standard de viață efectiv, în timp ce Irlanda, Olanda și Danemarca se situează la polul opus (vezi tabelul).
Comparația între venitul brut disponibil/locuitor și PIB/locuitor ( ambele calculate la paritatea puterilor de cumpărare standard ) la nivelul UE pentru anul 2014 :
Din fostul bloc estic, România este, alături de Cehia, țara în care nivelul de trai perceput este situat cel mai mult sub ceea ce ar implica în mod strict rezultatul economic (cu excepția Estoniei, caz atipic prin dimensiuni).
Așa se explică și de ce suntem mult mai aproape de bulgari, la doar un procent distanță prin raportare la media UE, decât ar da impresia indicatorul de PIB/locuitor (unde stăm mult mai bine, cu opt puncte procentuale avans).
Dacă se regrupează statele din regiune după ajustarea ce trebuie făcută, cu separarea micilor state baltice, se obține următoarea situație, care spune multe despre efectul opțiunilor luate în politicile sociale și de bună guvernanță asupra nivelului de trai, prin raportare la valorile care rezultă din simplificarea la maxim a statisticilor :
Se poate observa, de pildă, că diferența destul de semnificativă dintre Cehia și Slovacia care există la nivelul PIB/locuitor nu se regăsește și în venitul brut disponibil per capita într-o gospodărie. Ba chiar dimpotrivă, Slovacia depășește de puțin Cehia la acest capitol, deși la despărțirea de statul vecin (din urmă cu 23 de ani) plecase dintr-o poziție dezavantajoasă.
De asemeni, la același PIB/locuitor calculat prin raportare la media UE, în Polonia se trăiește, de fapt, mai bine decât în Ungaria. Ceea ce ne spune că nu este suficient de clară apelarea la acel indicator, cu un corolar foarte important pentru noi.
Deși România figurează în statistici cu 55% din media UE la PIB pe locuitor, dătător de speranțe în atingerea pragului teoretic de 60% pentru accesul în Zona Euro, cu doar 45% venit brut disponibil per capita într-o gospodărie, nu prea avem cum să ne aventurăm prematur într-o asemnea întreprindere.
