vineri

29 martie, 2024

13 ianuarie, 2013

România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Polonia, în ceea ce privește forța de muncă din agricultură, potrivit datelor furnizate de Eurostat. În urma noastră se află state mult mai mari și mai populate, precum Italia, Spania, Franța și Germania.

La nivelul UE, recensământul din 2010 a consemnat 12 milioane de exploatații agricole și 23 milioane de oameni ocupați în agricultură. Numărul celor care au participat la activitățile din acest sector a fost convertit pentru comparabilitate în unități anuale de muncă (Annual Work Units – prescurtat AWU în engleză), echivalente cu angajarea full-time.

Această metodă de comensurare ține cont de agricultorii propriu-ziși, membrii familiilor și forța de muncă ce nu face parte din familie, o parte dintre aceștia cu participare parțială la procesele de producție. Rezultatul apare ca și cum ar exista un număr definit de persoane care se ocupă numai cu munca în agricultură.

(Citește și: ”În țara cu 64% teren arabil, 28% din populație aduce 6% din PIB)


Astfel, recensământul din 2010 a arătat că forța de muncă echivalentă la nivelul UE este de 9,7 milioane AWU, din care 7,5 milioane AWU familială, 1,4 milioane AWU non-familială pe baze regulate și 0,8 milioane AWU non-familială pe baze neregulate, distribuția ponderilor în total fiind 77% – 15% – 8%.

După munca depusă, aproximativ un agricultor din șase la nivelul UE este român.

Împreună, aceste șase state dețin aproape 70% din forța de muncă din sectorul agricol disponibilă în UE.

Interesant este că proporția muncii familiale este cea mai ridicată, după cum era de așteptat în Polonia (95%) dar România nu prinde podiumul la acest indicator, fiind devansată de Irlanda (92%) și Malta (90%). Pe segmentul de forță de muncă non-familială pe baze regulate se remarcă Cehia (75%) și Slovacia (69%), Franța și Estonia ( fiecare cu câte 45%).


În aceste din urmă patru țări, ponderile ridicate de lucrători non-familiali pe baze regulate semnifică o dezvoltare remarcabilă a relațiilor salariale în domeniul agricol. Angajarea sezonieră se regăsește mai mult în țările cu ponderi peste medie la forța de muncă non-familială pe baze neregulate precum Spania (19%), Olanda (13%) și Italia (12%).

Contrar percepției comune, România nu figurează printre fruntașe la capitolul agriculturii organice ci apare la coada clasamentului cu 0,0%, alături de Bulgaria. Motivul este de lipsa certificării conforme cu cerințele europene în materie, procedurile în derulare nefiind luate în considerare. Deocamdată, cele mai mari ponderi ale exploatațiilor care respectă cerințele ecologice le întâlnim în Austria ( 12,8%), Cehia (6,6%), Suedia (5,6%) și Finlanda (5,3%).

În termeni de pondere a suprafaței utilizate pentru agricultură organică, pe primele locuri figurează aceleași țări. Austria (12,3%) este urmată de Suedia (10,1%), Estonia (8,8%), Cehia (8,7%) și Slovacia (6,3%). Evident, odată cu finalizarea demersurilor, România ar trebui să intre în rândul acestor țări și să transforme un dezavantaj de dezvoltare în avantajul noii nișe de piață.

De altfel, concentrarea pe produse naturale la prețuri mai ridicate în locul extinderii excesive pe produse mai ieftine în proorții de masă ar trebui să constituie o direcție fundamentală a politicii agricole românești. Practic, este și singura cale prin care am putea aduce productivitatea muncii în agricultură mai aproape de nivelurile din industrie, construcții sau servicii.

Altminteri este greu de crezut că se va face prea curând comasarea celor 3.859 mii de exploatații agricole, de două ori și jumătate mai multe decât cele poloneze și de șapte ori și jumătate mai multe decât cele franceze. Ori, cu o productivitate de circa o șesime în agricultură față de industrie și o forță de muncă de circa 30% din totalul populației ocupate la această productivitate nu avem cum să ne apropiem ca nivel de trai de Occident.

Dacă productivitatea muncii în agricultură ar putea fi adusă la actuala medie națională, atunci nivelul acestui indicator relativ la media UE ar crește de la circa 45% spre 60%, în zona unde se află Ungaria și Polonia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: