La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Niște chei de citire a prognozelor CNP: adică o prognoză a prognozei

de Marin Pana , 3.5.2018

Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză ( ex – Comisia Naţională de Prognoză sau CNP) România va atinge în acest an un PIB de 200 de miliarde de euro iar în 2021 ar trebui să trecem pragul de 250 miliarde de euro  (v aici – LINK – detalii concrete).

(Foarte) important: sunt valori ceva mai mici decât cele din prognoza de iarnă publicată în urmă cu câteva luni, deoarece cursul de schimb mediu pe anul în curs a fost ajustat de la 4,59 lei/euro la 4,65 lei/euro.

Iar asta, deşi noul nivel al PIB prognozat pentru anul în curs a urcat la 930 miliarde lei faţă de 924,2 miliarde lei (valoare încă utilizată de Ministerul Finanţelor la comunicarea datelor operative ale execuţiei bugetare exact înainte de minivacanţa de 1 mai, la rezultatele pe primele trei luni ale anului).

(Citiți și: ”Alarmă de creșteri de la Prognoză: Inflația, cursul valutar și deficitul de cont curent – revizuite în sus”)

În premieră, CNSP a recunoscut indirect inflamarea consumului pe calea unui exces de cerere, prin publicarea nivelului PIB potenţial, adică acea creştere a PIB ce poate fi făcută fără riscuri pentru stabilitate macroeconomică.

Datele se prezintă după cum urmează:

Se poate vedea uşor cum diferenţa dintre valoarea efectivă a creşterii PIB şi potenţialul care să nu destabilizeze economia a urcat semnificativ în 2017 dar ar urma să revină spre un nivel mult mai redus în 2018 şi să se tempereze în 2019 – 2021, pe măsură ce ritmul de creştere economică ar urma să scadă.

Din păcate, potrivit estimărilor CNSP, şi potenţialul de creştere sustenabilă a economiei ar urma să revină sub pragul de 5% spre finalul intervalului de prognoză.

În context, păstrarea valorilor de creştere economică în termeni reali şi a coeficienţilor cu care se ajustează creşterea nominală pentru a obţine creşterea PIB în termeni reali, întâmpină o problemă.

Dacă deflatorul PIB pentru anul 2017 a fost de 4,5%, atunci este dificil de înţeles cum va fi deflatorul pe 2018 egal cu cel din 2016 la nivelul de 2,1%, în condiţiile în care indicele preţurilor de consum a fost -1,55% ca medie anuală în 2016 şi este prognozat a fi 4,3% în 2018. Desigur, deflatorul nu este IPC, dar preţurile din economie nu pot evolua chiar complet pe dos faţă de preţurile la consumator.

Din datele oficiale prezentate de CNSP se poate vedea uşor cum anul 2017 iese binişor din seria statistică uzuală şi utilă pentru stabilitatea macroeconomică.

(Citiți și: ”Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice”)

Obţinerea unei temperări a creşterii preţurilor în economie este esenţială pentru a păstra valorile de creştere economică în termeni reali pe calea unor ajustări cu deflatori în jur de 2%.

Deflatori care oricum ar trebui să fie situaţi sub nivelul indicelui de creştere a preţurilor pentru populaţie, ceea ce nu s-a întâmplat nici în 2016 şi nici în 2017.

Cum se va produce schimbarea de trend pe acest segment esenţial pentru analiza economică rămâne de văzut. Teoretic este posibil, practic, însă, apare ca improbabilă o asemenea schimbare de macaz fără aplicarea unor politici stricte de ajustare a deficitelor, nu doar existente dar şi deja angajate prin reglementări legale.

Un singur exemplu este elocvent:
Ministrul muncii amintea de o creştere de circa 11 miliarde lei a fondurilor necesare pentru plata salariilor bugetare în 2018 faţă de 2017, în condiţiile în care faţă de cele 70 de miliarde lei anul trecut ar fi fost necesară o sumă de 42 de miliarde de lei pentru a ajunge la grila stabilită deja pentru 2022.

Adică 60% în plus NOMINAL în decurs de 5 ani pentru cei din sectorul de stat. Din care circa 13% ar urma să fie ajustarea cu inflaţia ( cumulat pe cei 5 ani), dacă se va împlini prognoza din acest moment iar angajaţii ar rămâne cu un plus de 41,5% în termeni reali.

Să vedem, însă, cum apare revizuită creşterea salarială în termeni reali pe întreaga economie, potrivit CNSP:

După ce valoarea pentru 2017 a fost reaşezată provizoriu în sus cu aproape un procent ( ceea ce arată că indexările au fost peste aşteptări), toate celelalte valori din intervalul 2018 – 2021 au scăzut semnificativ.

Cumulat, de la 25,5% creştere reală în decurs de patru ani, CNSP a revizuit deja avansul puterii de cumpărare a salariului mediu la 23,0%.

Simplificat, o creştere ceva mai mare pe moment compromite cu efect amplificat creşterea pe termen lung, la fel ca şi în alte cazuri de indicatori economici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Guy Verhofstadt, liderul ALDE din PE: Suntem consternaţi de atacurile autorităţilor române asupra Laurei Codruța Kovesi

Vladimir Ionescu

Guy Verhofstadt (foto), liderul grupului ALDE din Parlamentul European, împreună cu europarlamentul Sophie in’t Veld, i-au transmis președintelui PE, Antonio Tajani, o scrisoare deschisă în… Mai mult

Stiri

Opoziția din Bulgaria s-a retras din Parlament – protest față de intenția de a revizui legislației electorale

Vladimir Ionescu

Partidul de centru-drepta aflat la putere în Bulgaria a abandonat planurile de revizuire a legii electorale după ce Partidul Socialist și-a anunțat retragerea din legislativul… Mai mult

Stiri

CFR SA promite finalizarea căii ferate spre Aeroportul Otopeni în iunie 2020

Razvan Diaconu

Reprezentanţii CFR au declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că modernizarea căii ferate pe traseul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni va costa… Mai mult

Stiri

Discuții pentru modificarea OUG 114 / Comitetul de Supraveghere Macroprudențială a prezentat ”scenarii de adaptare”, Ministerul Finanțelor urmează să aleagă

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor (MFP) urmează să decidă dacă și eventual cum va schimba legislaţia privind legarea dobânzilor la credite de un alt indicator, care să înlocuiască… Mai mult

Stiri

Falsul chirurg italian / Direcția de Sănătate Publică a închis o clinică privată și a suspendat activitatea altor 3

Vladimir Ionescu

O clinică privată din Capitală a fost închisă, iar activitatea altor trei a fost suspendată, în urma controalelor declanșate după ce s-a descoperit că italianul… Mai mult

Stiri

Premierul ceh anunță că summit-ul din Israel al Grupului de la Visegrad a fost anulat

Iulian Soare

Prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis (foto), a anunţat că summit-ul Grupului de la Visegrad care trebuia să aibă loc în Israel începând de luni a fost… Mai mult

Stiri

Club România lansează lucrarea „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”

Vladimir Ionescu

„Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, cel de-al patrulea volum din Seria Caiete Documentare realizată din inițiativa Club România, va fi lansat joi, 21 februarie, în… Mai mult