Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker

de Victor Bratu 20.4.2016

Anca_Dragu_PaliuRomânia nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operațiuni aferente Planului Juncker, potrivit unui mesaj al ministrului Finanțelor Publice, Anca Dragu (foto), transmis, miercuri, într-o conferință de presă a Institutului European din România (IER), anunță Agerpres.

“Sunt peste 220 de operațiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de știut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor și investițiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ținta totală asumată în cadrul planului”, a transmis Anca Dragu, într-un mesaj transmis de Angela Carabaș, șef de serviciu pentru coordonarea cooperării financiare internaționale în Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit acesteia, MFP, alături de celelalte instituții, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă fundamentul juridic pentru acest plan.

La finalul anului 2014, România a trimis Comisiei Europene o listă cu proiecte de 33 de pagini, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

(Citiți și: ”Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse”)

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi sunt variate de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)

Într-un prim raportul publicat de Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1300 de miliarde de euro, dintre care proiecte în valoare de peste 500 de miliarde ar putea fi implementate în următorii 3 ani.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni au anunțat că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Studiul “Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești”, prezentat miercuri la IER, arată că planul Juncker ar putea crește Produsul Intern Brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă.

România are nevoie de resursele puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS), spune studiul, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul UE.

“De pildă, față de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate și educație primară, educație superioară și formare profesională și penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor și inovare”, menționează sursa citată.

Planul de investiții Junker este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.4.2016

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    21.4.2016, 11:00 am

    1.Cauza prezentei (si viitoarei) imposibilitati de atragere si utilizare a fondurilor UE – este lipsa unui “proiect economic national postaderare” (de dezvoltare economica si industriala), care sa creieze indiciile pentru proiecte, logistica, cadrul economic si financiar de articulare a noilor afaceri, cu economia nationala – in avalul si amontele industrial, agricol si comercial national.
    In lipsa acestei legaturi organice dintre economia nationala si afacerile propuse de diversi “investitori” (de ocazie) si afaceri (oarecare), UE n-a aprobat deocamdata nici o finantare, desi ne apropiem de jumatatea anului 2016…

Lăsați un comentariu


Europa

Grecia – Final al celui mai mare program de asistenţă financiară străină din istorie

Iulian Soare

Grecia va încheia, luni, ultima dintre cele trei scheme de restructurare a datoriei, parte a celui mai mare program de asistenţă financiară străină din istorie.… Mai mult

Stiri

Trump și Putin, posibil acord privind retragerea trupelor iraniene din Siria

Iulian Soare

Preşedintele SUA, Donald Trump, a ajuns la un acord de principiu cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, asupra necesităţii retragerii efectivelor militare iraniene din… Mai mult

Stiri

SUA investesc peste 21 milioane dolari în Baza Mihail Kogălniceanu

Iulian Soare

Pentagonul  primeşte pentru 2019 o sumă record de 716 miliarde de dolari – în contextul tensiunilor dintre NATO şi Rusia, o parte din bani fiind… Mai mult

Europa

Rusia anunță că o linie de ferry boat va conecta Crimeea de Turcia

Iulian Soare

Rusia anunță că, în toamnă, va fi deschisă o linie de ferry boat care va conecta peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, cu coasta… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș, scrisoare deschisă adresată premierului Dăncilă: ultimul lucru cu adevărat patriotic pe care îl puteți oferi poporului român este să demisionați

Razvan Diaconu

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, îi cere premierului Viorica Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, demisia, pentru ca „situația tensionată în care se găsește societatea… Mai mult

Stiri

Guvernul a scris Comisiei Europene că în România sunt încercări de înlăturare violentă a guvernului legitim

Vladimir Ionescu

Guvernul a trimis o scrisoare preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene în care arată că în România sunt încercări de înlăturare violentă a guvernului legitim, că… Mai mult

Stiri

Pentagonul estimează cheltuielile militare ale Chinei la 190 mld. dolari

Adrian N Ionescu

Armata chineză a extins operațiunile bombardierelor sale în ultimii ani și „probabil se pregătește pentru atacuri” împotriva SUA și a aliaților acestora, spune Pentagonul într-un… Mai mult