La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Analiză

”Frate, încă mai e timp” / Îndeplinim 13 din 14 criterii pe tabloul de bord european: dar cum trecem peste cele două puncte nevralgice?

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele… Mai mult

22.11.2018

Evenimentul

Ne încadrăm în deficit! Se taie de la infrastructură, educație, cercetare și fonduri europene. Dobânzile – mai mari cu 21,5% față de anul trecut

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat miercuri seara că a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, ”cu încadrarea în ținta de… Mai mult

22.11.2018

Cronicile

NESUSTENABIL: Creşterea puterii de cumpărare, triplă faţă de creşterea PIB!

de Marin Pana 1.10.2017

Puterea de cumpărare a salariilor a ajuns în iulie 2017 la pragul de 180% faţă de referinţa stabilită pentru luna octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării preţurilor). Pe prima jumătate din anul curent, nivelul mediu a ajuns la un impresionant 176,7%, de la doar 133,3% în primul semestru din 2015. Este o evoluţie care merită o atenţie special, pentru a vedea dacă poate fi susţinută în timp.

Discuţia se referă la o creştere în termeni reali a veniturilor nete încasate de către salariaţi de aproape o treime pe parcursul a doar doi ani (mai precis 32,5%), TRIPLĂ faţă de nivelul cumulat al creşterii PIB în acelaşi interval de timp. În această situaţie, paradoxal, cererile de majorări de salarii se înmulţesc şi se acutizează în loc să se tempereze, pe sistemul că „pofta vine mâncând”.

Puterea de cumpărare este dată de raportul dintre indicele de creștere a veniturilor de natură salarială și indicele prețurilor de consum. Creșterea puterii de cumpărare se poate realiza numai dacă aceste venituri se majorează mai repede decât cresc prețurile produselor și serviciilor achiziționate din banii câștigați prin muncă.

Am luat în consideraţie primul semestru din fiecare an de după aderarea la UE pentru că, de fapt, deciziile de politică economică privind veniturile, inclusiv şi mai ales pentru anul următor, au fost luate cam în această perioadă şi în baza datelor statistice disponibile potrivit procedurilor standard de strângere, prelucrare şi comunicare din partea INS.

Pentru cei care au o memorie ceva mai slabă, reamintim că puterea de cumpărare a românilor, măsurată ca medie a semestrului întâi, a trecut pragul de 100% din valoarea de referință stabilită pentru luna octombrie 1990 (ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor) de-abia după aderarea la Uniunea Europeană.

Totodată, vă reamintim şi episodul de la mijlocul lui 2010, când tăierea salariilor, concomitent cu majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA, a redus brusc puterea de cumpărare a salariilor (de la 123,7% în iunie 2010 la 114,9% în iulie 2010, adică un minus de opt procente de la o lună la alta). De reţinut şi luat aminte, revenirea s-a produs de-abia după patru ani.

Privind retrospectiv, se poate observa că decizia de a majora puternic salariile luată după mijlocul lui 2008 nu arăta, iniţial, atât de rău pe hârtie iar decalajul faţă de creşterea economică (altminteri record istoric) a fost în prima parte a anului de doar 4,2%. Adică undeva la mai puţin de jumătate sau la jumătate faţă de isprăvile făcute în politica de venituri pe primele semestre din 2016 şi 2017.

Atenţie, nici măcar în 2008, când am avut o creştere economică de 8,8% şi nu de 5,0% ca în 2016 sau 5,7% ca în 2017, nu s-a mers atât de departe cu majorarea puterii de cumpărare ( 13,4% a fost sub valorile de 15,8% din 2016 şi 14,4% din 2017) ca în ultimii doi ani. Eroarea majoră a fost făcută când s-au luat măsurile de creştere pentru 2009.

Care odată aplicate, nu au mai putut fi reversate decât în 2010 şi ne-au costat acordul de împrumut cu FMI şi dublarea datoriei publice. Respectiv plata şi în prezent an de an de an cam a 1% din PIB (mai mult decât dacă nu greşeam cu creşterea exagerată a salariilor) în contul datoriei rămase de atuncibani cu care puteam face în fiecare an şi accesare de fonduri şi autostrăzi şi şcoli şi spitale etc.).

Prin 2013, creşterea de PIB era pe la 40% faţă de 1990 iar cea a puterii de cumpărare a salariaţilor pe la +20%. Se putea spune că există o rezervă de suplimentare a veniturilor peste evoluţia PIB ( provenită din trecerea greutăţilor aferente ieşirii din criză aproape exclusiv pe spinarea angajaţilor, dar acesta este alt subiect). Rezerva aceasta s-a epuizat.

Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali între 1990 și 2016 cu 58%, în timp ce puterea de cumpărare a salariilor a crescut cu 59% (media lunară a anului trecut). Adică s-a revenit, în condiţii capitaliste, la corelaţia cu posibilităţile date de PIB din vremea socialismului (ca să nu mai acuzăm exploatarea excesivă a muncii; dacă nu cumva se făcea, pe cale logică, şi atunci)

Ce facem acum este să forţăm, din nou ( după experienţa din 2008, din care se pare că nu am învăţat mai nimic) ruperea corelaţiei dintre rezultatul economic şi remunerarea celor care îl obţin. Cu observaţia că balanţa înclină mai degrabă spre cei care nu îl obţin direct (bugetarii) sau nu îl obţin deloc, din calitatea pe care o au (pensionarii).

Dacă vă uitaţi pe verticala celor zece corelaţii dintre creşterea puterii de cumpărare şi avansul înregistrat de PIB, se poate vedea că situaţia nu este atât de evident aiuritoare ca în 2009. Când s-au dat bani în plus ( doar +6,4% !) pe baza deciziilor luate în a doua jumătate a lui 2008 de unde nu se puteau da, economia intrând în scădere pronunţată.

În 2015, majorarea puterii de cumpărare a fost mai mare (+6,8%) decât în 2009, dar nu ne-am trezit cu o criză mondială. Puterea de cumpărare a fost păstrată la un rezonabil avans relativ la majorarea PIB, adică aproape trei procente, numai datorită „puşculiţei” rezervelor de subremunerare acumulate în perioada crizei.

2016 a adus epuizarea corelaţiei menţionate, între PIB şi puterea de cumpărare (aceasta este ordinea corectă, pentru că mai întâi ar trebui să ai de unde şi abia apoi să dai). În 2017, în pofida avansului de 5,8% al PIB (autoîntreţinut de forţarea consumului) am început să trăim periculos, mult în afara „decorelărilor” prezentate pe ultima coloană şi ajunse în zona de două cifre pe semestrul unu 2016.

Atunci încă s-a dat fără a afecta foarte grav echilibrele din economie. Deşi trimiterea deficitului bugetar de la -0,8% din PIB în 2015, cu îndeplinirea obiectivului stabilit pe termen mediu şi obţinerea certificării de premiant al clasei, către nivelul de -3% din PIB cu care am ajuns printre codaşii clasei şi cu perspectiva de actuali corijenţi, nu a fost în regulă.

Tocmai pentru că s-a refăcut în ritm susţinut corelaţia dintre PIB şi puterea de cumpărare în 2016, nu se putea merge fără riscuri majore pe acelaşi drum în 2017. Pur şi simplu, puterea de cumpărare nu poate să crească ani la rând în ritm triplu faţă de PIB, pentru că nu se poate matematic iar riscurile de cădere ulterioare sunt majore ( de aceea ne-a solicitat şi UE măsuri urgente de echilibrare a finanţelor publice).

Cu atât mai puţin este exclusă continuarea carnavalului creşterilor salariale în 2018. An pentru care o serie măsurile de majorări salariale din sectorul bugetar au fost deja anunţate. Corecţia prin inflaţie (inclusiv pe canalul deficitului de cont curent şi al cursului de schimb) şi costul prin îndatorarea suplimentară a ţării sunt deja o certitudine. Ferească Sfântul ca şi condiţiile internaţionale să devină nefavorabile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.10.2017

4 comentarii

  1. maria
    2.10.2017, 1:05 pm

    Din pacate chiar daca fundamentata, analiza asta se aplica pe fiinte vii care nu au cunoscut decat austeritatte si taieri de-a lungul vietii. Cu un asemenea discurs o sa ramanem pe veci cu PSD-ul. Frumos ar fi sa identicati o cale prin care lumea sa o duca mai bine nu sa ii condamnati la o viata de frustari cu promisiunea utopica-copiii o vor duce mai bine? cui ii pasa de asta?

  2. babic
    4.10.2017, 7:21 am

    @maria

    Cu alte cuvinte, ati prefera un discurs care să eludeze realitatea.
    Păi… asta ar insemna concurență neloială la adresa PSD ! ☺

    “Frumos ar fi sa identicati o cale prin care lumea sa o duca mai bine nu sa ii condamnati la o viata de frustari ”

    Nu exista alta cale doamnă decat munca onestă, intr-un stat de drept, sub domnia legii, in care conducatorii sunt alesi pe criterii de performanta și nu pe promisiuni mincinoase, iar coruptii primesc pedepse grele.

  3. Cristache Mihai
    6.10.2017, 7:05 am

    Ca de obicei autorul foloseste o baza de date impresionanta .
    Un singur lucru ii reamintesc : PIB in 2017 ( estimat ) va fi dublu fata de cel din 2007 ( anul aderarii la UE ). Comparatia cu anul 1990 este o gaselnita . Deci mai este loc de crestere a puterii de cumparare comparand 100% cu 80%. QED.
    In rest numai de bine

  4. Robert
    17.10.2017, 10:50 am

    In 1990 erau 8.2 milioane de salariati, in 2016 erau 4.6 milioane. Asta inseamna ca un lucrator roman in 2016 muncea de 1.8 mai mult fata de 1990, in timp ce puterea de cumparare doar a tinut pasul cu crestere PIB.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Justiției a preluat președinția JAI. Numirea procurorului-șef european, printre priorități

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru primele șase luni ale anului 2019. Transferul s-a făcut vineri, în cadrul unei… Mai mult

Europa

Ford Motor își restructurează afacerea din Europa – este posibilă închiderea unor fabrici

Vladimir Ionescu

Producătorul american a anunţat vineri primul pas în vederea restructurării afacerii sale neprofitabile din Europa, care ar urma să implice renunţarea la unele modele, reducerea… Mai mult

Stiri

Brașov – investiții de 3 ori mai mari ca pondere în cheltuieli decât cele ale Guvernului

Vladimir Ionescu

Agenția Fitch a confirmat, vineri, ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Braşov la ”BBB minus”, perspectiva asociată fiind… Mai mult

Europa

Nou Cod Rutier în Italia / Posibilă încălcare a legislației UE. MAE ia în considerare sesizarea Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Rezidenții străini în Italia nu mai pot circula decât 60 de zile cu autoturisme înmatriculate într-un alt stat membru, după modificarea Codului rutier din această… Mai mult

Stiri

China cere Canadei eliberarea directorului financiar al Huawei și amenință cu “consecințe grave”

Iulian Soare

China a cerut Canadei să o elibereze imediat pe Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei, avertizând că în caz contrar vor exista consecinţe severe pentru… Mai mult

Europa

Mișcarea vestelor galbene / Președintele Macron pregătește “anunțuri importante”. Ministrul de Externe: Este nevoie de un nou contract social

Iulian Soare

Preşedintele francez Emmanuel Macron va face ”anunţuri importante” la începutul săptămânii următoare, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux. Declarația vine după patru weekenduri… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Rămân alături de magistrații care conduc lupta anticorupție

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică, cu ocazia zilei internaționale anticorupție, că rămâne alături de magistrații care luptă împotriva acestui fenomen. Prezentăm mesajul integral al șefului… Mai mult