miercuri

24 aprilie, 2024

22 noiembrie, 2018

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat miercuri seara că a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, ”cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB”.

Proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

  • Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului
  • Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap
  • Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe
  • Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal
  • Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei
  • Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat
  • Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ
  • Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei
  • Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la:

  • Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei)
  • Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei)
  • Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei)
  • Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei)
  • Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei)
  • Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei)
  • Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei)
  • Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei)
  • Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei)
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei)

Principale elemente ale rectificării:

  • Cheltuielile de personal sunt cu 25,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
  • Subvențiile sunt mai mari cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,5%.
  • Dobânzile sunt cu 21,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1% din PIB
  • Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie, de creșterea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari  precum și de majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție.
  • Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde lei, cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

Comunicatul informează: ”Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.”


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Se taie constant de la învățământ și cercetare și se adaugă mereu, constant și sistematic la justiție și interne. și se justifică asta în diverse feluri: că cei de la cercetare, ma rog, cine se cred ei, că și așa nu fac mare lucru, că importanța socială a activității etc etc. ergo, să zică mersi că sunt cumva plătiți.
    in schimb, cei de la justiție (100 milioane primiti numai ieri oentru salarii, care si asa sunt in topul celor plătiți de buget) și interne, ar trebui sa fie plătiți regeste, plus bonusurile si alte facilitati, ca nu cumva, doamne fereste, sa fie tentati sa pactizeze sau sa ia spagi de la cei pe care ar trebui sa ii condamne. adica, vezi dumneata, importanta sociala a lor si a muncii prestate e coplesitoare, asa incit si lefurile ar trebui sa fie pe masura.
    dar cit e de eficienta o asemenea masura cind, in conditiile date, judecătorul se culcă cu infractorul (bașca banii, șpaga) – vezi cazul Borcea?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Se taie constant de la învățământ și cercetare și se adaugă mereu, constant și sistematic la justiție și interne. și se justifică asta în diverse feluri: că cei de la cercetare, ma rog, cine se cred ei, că și așa nu fac mare lucru, că importanța socială a activității etc etc. ergo, să zică mersi că sunt cumva plătiți.
    in schimb, cei de la justiție (100 milioane primiti numai ieri oentru salarii, care si asa sunt in topul celor plătiți de buget) și interne, ar trebui sa fie plătiți regeste, plus bonusurile si alte facilitati, ca nu cumva, doamne fereste, sa fie tentati sa pactizeze sau sa ia spagi de la cei pe care ar trebui sa ii condamne. adica, vezi dumneata, importanta sociala a lor si a muncii prestate e coplesitoare, asa incit si lefurile ar trebui sa fie pe masura.
    dar cit e de eficienta o asemenea masura cind, in conditiile date, judecătorul se culcă cu infractorul (bașca banii, șpaga) – vezi cazul Borcea?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: