Forțele NATO staționate în estul Europei s-ar putea ridica la 3.500 de soldați, a anunțat vineri Marea Britanie, care a insistat că această detașare de forțe nu va fi îndreptată agresiv către Rusia.
Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 a determinat Alianța să ia în considerare amplasarea de forțe de descurajare pe flancul estic al NATO, în cele 3 țări Baltice și în Polonia, forțe pe care ministrul britanic de Externe Philip Hammond le-a caracterizat drept ”avertizori” ai potențialelor amenințări.
În ultima perioadă, România insistă pentru menținerea unui echilibru al forțelor NATO prezente pe flancul estic, ținând cont de interesul manifestat de Rusia pentru controlul tactic în zona Mării Negre.
NATO va decide luna viitoare dimensiunea, numărul și locațiile în care vor fi amplasate aceste batalioane. Forțele militare aliate vor fi detașate în teren printr-o procedură de rotație, astfel încât Moscova să nu poată justifica eventuale contra-măsuri la instalarea de baze permanente ale Alianței în apropierea granițelor sale.
”Se pare că vor fi 4, poate 5 batalioane, care să joace rolul de avertizori. Nu intenționăm ca scopul acestor forțe să fie unul agresiv”, a explicat reporterilor Philip Hammond după reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de Externe.
Oficialul britanic a mai anunțat că SUA, Marea Britanie și Germania vor prelua majoritatea responsabilităților de comandă ale acestor forțe.
Diplomați ai NATO au declarat Reuters că, foarte probabil, Statele Unite vor asigura comanda a două batalioane, Germania și Marea Britanie fiind la comanda câte unui batalion. Un al cincilea batalion ar urma să fie comandat de alt stat membru NATO, Danemarca, Spania, Italia sau Olanda fiind potențiali candidați pentru comandă.
Ideea constituirii batalioanelor NATO a apărut după un discurs al președintelui american Barack Obama rostit în 2014, în Estonia, când a asigurat că SUA vor ajuta la păstrarea independenței celor 3 state Baltice, care pentru decade au fost parte a Uniunii Sovietice.
Înainte de oficializarea acestor măsuri care ar urma să fie adoptate la summitul de la Varșovia, NATO a anunțat vineri că va propune organizarea unui nou Consiliu NATO-Rusia, ultimul fiind organizat în aprilie, după mai bine de 2 ani.
NATO a suspendat cooperarea militară cu Rusia după anexarea Peninsulei Crimeea.
”Suntem pe cale să adoptăm decizii care pot fi interpretate greșit. Considerăm că organizarea unui nou Consiliu este cea mai bună modalitate să evităm ca Rusia să poată spună că nu a fost informată, că nu cunoaște detaliile planurilor noastre”, a precizat Philip Hammond.
Rusia suplimentează forțele navale din Marea Neagră
Rusia a decis vineri consolidarea capacităţilor militare în regiunile de sud-vest, la frontierele cu state membre NATO, în principal în zona Mării Negre, pe fondul suplimentării forţelor Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.
„Este vorba de o reacţie la încercările unor ţări de a extinde prezenţa militară în apropierea frontierelor Rusiei”, a declarat Serghei Şoigu, citat de Associated Press.
„Efectivele în districtul militar sudic au fost suplimentate, fiind dotate cu arme având rază lungă de acţiune şi sisteme antiaeriene. În ultimii trei ani, capacităţile militare ruse au crescut cu 32%”, a justificat ministrul rus al Apărării.
Decizia NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale altor ţări, precum Iranul şi Coreea de Nord.
În fața acestei decizii previzibile a Moscovei, România, Bulgaria şi Turcia poartă discuţii pe tema creării unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră. Ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, citat de Novinite.com, a reconfirmat vineri discuțiile dintre aceste 3 state pe tema constituirii, cu sprijin al Alianței, a unui grup naval comun.
