Guvernatorul Mugur Isărescu crede că riscul cel mai mare cu care se poate confrunta România în 2014 este ca politicul să ia decizii care să nu fie bine înțelese pe plan extern și care să provoace mișcări de capital bruște și ample, care ar dezechilibra economia – având în vedere că traversăm un an electoral.
Slăbirea leului nu trebuie pusă în legătură cu reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) cu atât mult cu cât această măsură anunțată de BNR va intra în vigoare pe 24 ianuarie și nu are un impact direct.
În acelaşi timp, şeful băncii centrale vede o schimbare în arhitectura sistemului bancar european, unde lichiditatea va fi asigurată de clienţii cu depozite în nivelul garantat, de 100.000 de euro, în timp ce deponenţii cu sume mai mari vor alege să-şi diversifice plasamentele şi să-şi asume responsabilităţi, ceea ce va determina dezvoltarea pieţei de capital europene care este în prezent subdezvoltată comparativ cu piața de capital din SUA, de exemplu.
Mugur Isărescu a reiterat faptul că nu are intenția să candideze la funcția de președinte în toamnă pentru că ”haina de guvernator i-a intrat în piele”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, condiţiile relaxării monetare mai accentuate de săptămâna trecută, care nu putea fi demarată în perioada în care inflaţia era ridicată.
Alte declarații ale guvernatorului BNR:
- Creditele în valută scad – acesta este motivul pentru care au fost reduse rezervele minime obligatorii. ” (…) în prezent creditul în valută scade, comparativ cu 2006 – 2008, când creditul în valută creştea în ritmuri foarte înalte. Atunci am majorat rezervele minime obligatorii pentru a descuraja creditul în valută. Acum, creditul în valută nu doar că nu mai creşte în ritmuri înalte, dar chiar scade. Nu este normal să reducem rezervele minime obligatorii?”
- BNR a dus o politică anticiclică în relația cu piața bancară: ”discuţia pe care noi, şi eu personal, o avem cu bancherii comerciali: Să evite extremele. Dar nici aici n-aş spune că este o mare schimbare de atitudine. Aşa sunt bancherii. De aceea băncile centrale trebuie să fie anticiclice, aşa cum am fost noi, pentru că bancherii sunt de regulă ciclici. Ei se entuziasmează şi pe urmă intră în pesimism.”
- Politica monetară din anii de criză a fost una prudentă: ” (…)în perioada 2009-2012 ajustarea internă a fost extrem de mare. Dacă se suprapunea şi o dezintermediere amplă, atunci efectul contracţionist asupra economiei ar fi fost masiv. Or, acum, în condiţiile unei consolidări fiscale, undeva între 3% şi 2% din PIB, dacă se vor mai face eventuale ajustări fiscale, acestea vor fi mici, deci ţara poate să suporte o anumită dezintermediere. Dar dezintermedierea trebuie să fie moderată şi controlată. Adică să nu fie cu sume masive.”
- Băncile sunt aproape să-și curețe portofoliile de credite neperformante: ”Referitor la creditele neperformante vreau să fac un scurt comentariu. Băncile comerciale trebuie să realizeze că performanţa şi profitabilitatea depind de calitatea clienţilor, de maniera în care reuşeşte conlucrarea cu ei. S-a format un tăvălug de opinii despre bănci, cum că ar fi pline de putregaiuri ce trebuie curăţate. Nu este chiar aşa. Băncile şi-au făcut ordine înăuntru – pe o parte au neperformante, pe cealaltă parte şi-au constituit provizioane, ceea ce înseamnă bani buni cu care să acopere eventualele pierderi. De ce nu şi le scot din bilanţ, asta poate fi altă întrebare… Dacă şi le-ar „netui”(scăderea acestor provizioane din soldul neperformantelor – n.r.) rata de neperformanţă s-ar duce bine sub 20%, chiar sub 10%.”
- Reluarea creditării în lei: ”Cred că uşor, uşor, îşi revine, din moment ce creditul în lei creşte. Se va accentua creditarea în lei şi va ajunge să compenseze scăderea creditului în valută, astfel încât să avem pe total o creştere a soldului împrumuturilor. Se întâmplă oricum, este un proces deja început.”
- Despre procesul de adoptare a monedei euro: ”Cred că trecerea spre moneda euro, cu excepţia ţărilor mici, care au consiliu monetar, se face, în mod paradoxal, printr-o întărire a rolului monedei naţionale şi nu printr-o slăbire a acestuia.”
- În ce privește armonizarea rezervelor minime constituite de bănci cu ceea ce se regăseşte azi la nivel european: ”Să vedem cum reacţionează şi piaţa. Situaţia nu e simplă. Vedeţi câte interpretări apar, câte nelămuriri. Dar, uitându-ne de data asta la situaţia reală din România, credem că armonizarea s-ar putea face cu aceşti paşi mici şi succesivi, într-o perioadă nu foarte îndelungată. Oricum, când spunem armonizare nu ne referim la a ajunge chiar în 2%, ci la o apropiere consistentă de nivelurile din UE. Şi asta pentru că mai e mult credit în valută, mai există tentaţia de a lua credit în valută.”
- Despre implicarea băncilor în econmie: ”Băncile au încă probleme. Nu dai credit pe producţia neterminată, nu dai credit pe producţia terminată. Dar să nu dai credit nici pe producţia livrată, care este deja pe raft pe motiv că fuge cu marfa? În continuare, băncile ridică problemele cu recuperarea şi executarea greoaie a garanţiilor.”
- Despre domeniile în care merită să se facă investiții: ”Aş face investiţii în continuare, cum am şi făcut personal, în agricultură, în sectoare productive care au perspectivă. Chiar şi în domeniul imobiliar piaţa cred că-şi va reveni.”
