vineri

29 martie, 2024

7 iulie, 2015

isarescuGuvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat marţi că este din ce în ce mai probabil ca, peste 10 ani, România să aibă ca monedă naţională tot leul. Explicaţia oficială oferită de Mugur Isărescu pentru posibila ratare a ţintei declarate de aderare la Zona Euro – 1 ianuarie 2019 – a fost legată de problemele generate de Grecia.

„În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, este moneda noastră„, şi-a încheiat guvernatorul discursul rostit la conferinţa „10 ani de la denominarea leului greu”, desfăşurată marţi la sediul BNR.

În practică, această ţintă este aproape imposibil de atins din cauză că economia românească arată bine pe hârtie din cauza unor artificii contabile, nu ca efect al unor adânci reforme structurale.

Guvernatorul insistă pe o „pregătire temeinică” a trecerii la moneda unică europeană


Trecerea la euro, avertizează guvernatorul Isărescu, este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, astfel că discuţiile pentru euro „trebuie să fie mai complexe”.

Guvernatorul BNR a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, astfel că la momentul deciziei „trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional”.

„Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat”, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat împreună cu Ziarul Financiar pentru aniversarea a 10 ani de la denominare.

(Citiți și: ”Analiză/ 1 ianuarie 2019 – data țintă pentru adoptarea euro. Necesități, provocări și riscuri ”)

Guvernatorul a atras atenţia că cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o simplă schimbare de monedă.


„Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obişnuieşti cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici – PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai uşor cu ce se întâmpla în Europa”, a menţionat guvernatorul Isărescu.

Avertismente fără ecou

Guvernatorul Mugur Isărescu nu este la primul avertisment de acest gen, mesajele lansate de guvernatorul BNR constituind practic ecoul unor nedumeriri instalate la nivel european din cauză că afirmațiile făcute în ultimul an de diverși oficiali ai statului român cu privire la dorința de aderare la Zona Euro nu sunt urmate de acțiunile necesare ale Guvernului României.

”Trebuie să ne gândim foarte bine dacă menținem această țintă și să vedem ce avem de făcut. Credibilitatea poate fi pusă sub semnul întrebării dacă angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiune detaliat”, a afirmat şi în aprilie 2015 guvernatorul Mugur Isărescu, cu referire la eventualitatea ca România să adere la Zona Euro în 2019.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Problemele zonei euro și mentalitatea balcanică ”)

Problema economiei româneşti este că îi lipseşte tocmai acest plan detaliat de care vorbeşte Mugur Isărescu. În schimb, au existat consultări politice pe această temă, organizate de Administraţia Prezidenţială şi a fost înfiinţat, în mai, un Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care continuă activitatea fostului Comitet interministerial de trecere la moneda unică europeană, înfiinţat de fostul premier Emil Boc.

Adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 ar presupune intrarea în mecanismul ERM II la 1 ianuarie 2016, iar adevărata problemă pe care o ridică intrarea în acest mecanism de supraveghere este dată de dispariţia rolului activ pe care BNR îl joacă în prezent în politica monetară.

Situaţia economiei româneşti pare mai complicată după adoptarea noilor legi ale fiscalităţii, care conduc la „depăşirea voluntară” a ţintelor de deficit, după cum explica în luna iunie ministrul de Finanţe Eugen Orlando Teodorovici, situaţie care a condus la încheierea „de facto” a acordurilor cu FMI şi cu Comisia Europeană.

(Citiți și: ”Reforme contratimp: în sau în afara eurozonei ”)

Pe scurt, o combinație între deficitul pentru investiții în infrastructură, sporirea cheltuielilor pentru apărare și reducerea semnificativă a nivelului de taxare este greu de imaginat că ar putea păstra echilibrele economice cerute de principiile de bună guvernanță stabilite la nivel european prin Pactul de Stabilitate și Creștere.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: