România nu este expusă unor riscuri economice semnificative în contextul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, deoarece nu are exporturi importante în cele două state, nu este foarte dependentă de gazele ruseşti şi nu există legături directe între sectorul bancar din ţara noastră şi instituţiile financiare din cele două ţari, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale Române, Mugur Isărescu.
Eventuale sancţiuni economice sau întreruperea schimburilor comerciale ar determina consecinţe ce „par gestionabile”, în opinia guvernatorului BNR, care a prezentat săptămâna trecută „Romania: Recent Macroeconomic & Banking System Developments”, la o întâlnire a grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice, şi citat de MEDIAFAX.
Eventuale consecințe
- Exporturile României către Rusia şi Ucraina reprezintă numai 4,7% din exporturile totale. O scădere de 10% a acestor schimburi ar reduce cu 0,16 puncte procentuale rata de creştere PIB
- România acoperă din producţia internă, în medie, 80% din necesar. Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând astfel locul al treilea în topul ţărilor UE cu cea mai redusă dependenţă de importuri de energie. De aceea, o blocare totală a importului de gaze nu ar avea efecte tangibile până în perioada noiembrie – decembrie, potrivit prezentării BNR.
- Investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă nici una dintre companiile cu acţionariat rus nu are „importanţă sistemică” – industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgia (Alro Slatina şi Alor Oradea), sectorul rafinării (LukOil, care deţine rafinăria Petrotel Ploieşti.
- Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, astfel încât ar exista doar efecte de „revărsare”, având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina. Solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri.
