Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

de Victor Bratu | 18.8.2014 .

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament.

În opinia guvernatorului BNR, un asemenea act normativ, care ar putea fi adoptat după alegerile prezidenţiale din noiembrie, este necesar pentru ca ciclurile electorale să nu afecteze reformele necesare.

Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este “dacă va avea loc, ci când””

“Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.

“Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze”, a spus guvernatorul BNR.

Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, “cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.

“Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.

Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.

La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.

Publicat la data de 18.8.2014 .

Un raspuns

  1. Ion Corbu
    26.10.2014, 4:36 pm

    Dacă îndeplinim criteriile nominale ar trebui declanşat procesul de trecere la moneda euro cât mai repede posibil. Avem o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm. Orice pierdere de timp înseamnă pierderi reale pentru cetăţeni şi pentru România. Însă, subtil, BNR îşi creează alibiuri pentru o nouă amânare. Parcă aşteaptă să se întâmple ceva cu moneda euro ori cu UE. Trecerea la moneda euro nu este o problemă internă a BNR ci este una de un mare interes public şi care afectează viaţa a milioane de oameni. Iar decizia de a trece la moneda euro este una politică şi a fost luată când am semnat Tratatul de aderare. Sigur, prin mijloace manipulatorii, se poate induce ideea că acum nu este timpul să trecem la moneda euro. De fapt, cred că din perspectiva BNR, niciodată România un va fi pregătită să facă faţă trecerii la moneda euro.
    Odată cu îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, se deschid noi perspective economice pentru României. Însă respectarea acestor criterii are atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra dezvoltării ţării. O rată redusă a inflaţiei şi o rată mică a dobânzii încurajează investiţiile cu efecte directe asupra PIB-ului, absorbţiei forţei de muncă, convergenţei salariilor şi creşterii nivelului de trai. Însă criteriile privind deficitul şi datoria publică au ca efect limitarea investiţiilor respectiv încetinirea creşterii economice cu efect direct asupra şanselor de recuperare a decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate. Investiţiile publice nu se pot realiza decât în limita maximă a posibilităţilor bugetare la care se poate adăuga un procent din valoarea maximă de deficitului acceptat, la limită, întreaga valoare, adică 3%. Acest aspect influenţează negativ dezvoltarea economică, nivelul creşterilor salariale şi în final reducerea decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate din UE, adică influenţeză negativ convergenţa reală. La rândul său convergenţa reală influenţează convergenţa nominală. Creşterea PIB-ului va conduce la creşterea neinflaţionistă a salariilor şi contribuţiilor care vor avea ca efect creşterea surselor bugetului general consolidat, reducerea datoriei publice şi, evident, a deficitului bugetar. Diferenţa de productivitate din sectorul de stat şi cel privat împreună cu tendinţele neuniforme de creştere şi devansare a salariilor în raport cu productivitatea muncii vor conduce la presiuni inflaţioniste şi, prin urmare, la creşterea inflaţiei potrivit efectului (B-S) Balassa-Samuelson . Astfel, potrivit acestui efect, convergenţa nominală şi realizarea unei convergenţe reale accelerate, nu pot fi maximizate simultan. Cel mult, se poate realiza o optimizare a acestora. Din cauză că, urmare a presiunilor inflaţioniste, generate de efectul B-S, se vor genera politici monetare restrictive care vor avea, ca o consecinţă negativă, efectul B-S. Şi cercul se reia. Sintetic, efectul Balassa – Samuelson spune: „orice creştere a productivităţii într-o ţară (PIB/loc.) generează o creştere a nivelului preţurilor (altfel spus, convergenţa nominală este imposibil de realizat în acelaşi timp cu convergenţa reală”
    De aceea, invocarea ca o condiţie imperativă şi a convergenţei reale alături de convergenţa nominală, în viziunea noastră, pare, cel puţin, o exagerare.

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »