Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

de Dollores Benezic | 28.9.2011 .

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României. Cifra pare mică raportată la cele 22 de milioane cât ne place să credem că suntem.

Dar acești oameni au o însemnătate aparte, după calităţile care le sunt atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. Pe scurt, sunt motorul oricărei economii. Ar fi fost motorul României dacă n-ar fi plecat din țară.

De 20 de ani natalitatea scade constant, iar migrația definitivă sau temporară contribuie și ea la scăderea demografică: România se află în situația unei țări văduvite de o bună parte a celui mai productiv segment al populației: cel cuprins între 20 și 50 de ani.

Pe termen scurt, încă ne mulțumim cu banii trimiși de „stranieri” familiilor rămase în țară, iar criza menține o piață a muncii destul de contractată. Pe termen mediu şi lung, însă, România trebuie să decidă între puţinele opţiuni: îi încurajează pe emigrați să revină acasă, sau deschide granițele pentru imigranți din alte ţări, urmând modele Spaniei și Italiei, depopulate în anii 50 de migrația masivă peste ocean? Fiecare dintre variante are, însă, problemele ei. Dar această decizie va plăti (sau nu) pensiile peste 20 de ani.

Portretul emigrantului român la tinerețe

 

(Click pe imagine pentru mărire)

Sociologul Mirel Palada, director executiv al Companiei de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB), spune că 80% din acei 2,5-3 milioane de români emigrați se încadrează în acest portret al românului activ:

  • apt de muncă,
  • aflat în cea mai fertilă perioadă a vieții (18-40 de ani),
  • persoane care-și asumă riscuri,
  • orientate spre viitor și acumulare,
  • cu o gândire de tip capitalist,
  • cu apetență și spirit antreprenorial.

Acest segment de populație e cea mai mare pierdere pentru România. Ei ar fi fost motorul, așa cum s-a întâmplat în cazul Poloniei”, spune Palada.

E mai sceptic în laude sociologul Vasile Dâncu. El crede că se idealizează prea mult migrația, că e o utopie să considerăm că profilul emigrantului român e: „tânăr, frumos, deștept, cu inițiativă și să România e săracă din cauza asta. Nu știm cum arată emigrantul român pentru că nu avem un recensământ. Cred că cei mai mulți sunt cei activi, între 35-50 de ani, dar în același timp au plecat și hoții. Vedem afară tot felul de români cu care nu ne mândrim, deși ne închipuim că ei sunt doar pe șantiere sau în laboratoare”. Dâncu spune că în realitate a emigrat o populație mozaic.

Sociologul Marian Preda, decanul Facultății de sociologie București, suprapune portretul emigrantului român peste generația decrețeilor (născuți între 1967-1989):

  • au fost o generație numeroasă, iar țara nu era pregătită pentru ei;
  • au trecut prin perioadele decisive din viață lipsiți de oportunități (aglomerați în școală, șomaj mascat în comunism, lipsa locuințelor după 89) și au fost nevoiți să plece;
  • cu vârstă între 25-45 de ani, crescuți fără portocale sau desene animate, cu teama de a face copii mai mulți, pentru că și ei au dus-o greu;
  • chiar dacă au fost harnici au fost siliți să emigreze, pentru că nu aveau putere de decizie în România. Puterea a fost luată în 1989 de generația născută până în 1945, și menținută până acum. Abia în ultimii ani au apărut în politică personaje de 35-40 de ani, dar și alea se află sub controlul celor de 60 de ani.

Câștig pe termen scurt…

Sociologic vorbind e imposibil de calculat acum un prejudiciu al acestei situații. Nimeni nu poate măsura câți bani pierde sau cu cât timp rămâne în urmă o țară lipsită de motorul ei demografic.

Marian Preda și Vasile Dâncu accentuează deocamdată câștigurile vizibile, fiind de părere că „În țară oamenii ăștia nu puteau fi folosiți, pentru că în ciuda declarațiilor demagogice ale tuturor politicienilor români, România nu creează nimic, acești oameni ajută mai mult țara fiind afară, decât înăuntru”, zice Dâncu.

  • Datorită acestor oameni noi am suportat mai ușor criza, pentru că au venit miliarde de euro înapoi în țară, trimiși de ei;
  • Pe de altă parte, aici nu aveau loc de muncă, deci au ușurat situația României în privința șomajului. „Vă dați seama cum ar fi fost România acum cu un șomaj de câteva milioane de oameni?”, se întreabă Dâncu;
  • Fiind acolo nu împovărează sistemul de asistență socială aflat și așa în criză acum;
  • Dacă s-ar întoarce masiv în țară, din nou am avea o problemă. Pentru că nu există suficiente locuri de muncă.

…. dar un prejudiciu de necalculat în viitor

Pe termen lung, totuși, prejudiciile se vor dovedi mai mari decât câștigurile momentane, e de părere Mirel Palada. Sociologii se referă în principal la dezechilibrele demografice. Pierderea acestui segment de populație contribuie la distrugerea echilibrul dintre generații prin faptul că ei trăiesc și procrează în altă țară.

Declinul demografic va fi mai mare în viitor, dar pe de altă parte prognozele demografice nu s-au adeverit niciodată. Și degeaba ai mulți oameni dacă sunt săraci”, spune Vasile Dâncu.

  • Vom avea o populație din ce în ce mai bătrână, pe care nu mai are cine s-o susțină, generațiile care vin din urmă fiind împuținate și de emigrație și de scăderea natalității;
  • Pierdem la sistemul de pensii. Acești oameni contribuie la sistemele de pensii ale altora. Dar și dacă ar fi fost aici tot n-ar fi contribuit, dacă ar fi fost șomeri;
  • Ne va fi și mai greu să acoperim diferența dintre România și restul statelor europene dezvoltate, „i-am fi prins din urmă dacă aceșți oameni ar fi lucrat pentru noi și nu pentru Italia sau Spania”, spune Palada.

Scenariul 1 – Sociologul Marian Preda: Miza pe resursele interne şi pe o piaţă a muncii atractivă

Marian Preda crede că soluția vine tot din interior. „În primul rând economia să se pună pe picioare și să apară locuri de muncă plătite decent, condiții bune de viață, astfel încât emigrații să dorească să se întoarcă. Oricine ar vrea să se întoarcă acasă dacă ar găsi un loc de muncă plătit cât de cât comparativ cu ce are dincolo, și să aibă condiții de viață similare ca în țara în care a emigrat”, spune Preda.

El mai adaugă la asta o politică demografică de încurajare a natalității, prin îmbunătățirea condițiilor de trai pentru tinerele familii, astfel încât acestea să se simtă în siguranță și să facă copii. „În anii comunismului România și-a propus să fie o țară centrată pe copii. Acum e centrată pe pensionari. Rata sărăciei e mai mare de patru ori la tineri și copii decât la persoanele de peste 60 de ani” explică Marian Preda.

De ce nu se iau aceste măsuri propuse de Marian Preda, și care de altfel sunt enunțate și în Raportul Comisiei Prezidențiale pentru pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România?

Tot Preda răspunde, de pe poziția de fost președinte al Comisiei prezidenţiale: „E un mix de interese. Sunt atât de mulți cei care au ieșit la pensie și vor pensii mari fără să se gândească la preț, încât toate campaniile electorale sunt centrate pe acest segment. Decizia e în continuare în mâna celor de vârsta pensionării și ei vor să-și păstreze privilegiile. Când puterea va trece în mâinile celor mai tineri se va găsi un echilibru. Deciziile trebuie luate de oameni curajoși, care să fie dispuși să-și sacrifice mandatul sau chiar rezultatul în alegeri al partidului, dar să salveze viitorul României”.

Preda consideră că până la încurajarea imigrației România ar trebui să epuizeze resursele interne pentru relansarea economică:

  • România încă mai are destulă populație activă nevalorificată, ținută înactivă cu ajutoare sociale.
  • Mai sunt chiar pensionari tineri care muncesc la negru.
  • Apoi trebuie create locuri de muncă în domenii atractive pentru ca aceia care sunt afară să dorească să se întoarcă.
  • Și abia apoi să încurajăm imigrația. Din Republica Moldova au venit deja mulți. „Dacă vom face locuri de muncă atractive vor putea veni chiar și din America Latină, nu trebuie neapărat să ne gândim la Asia și Africa. Dar trebuie să fim atractivi”, conchide Preda.

Scenariul 2 – Sociologul Vasile Dâncu: România să-și facă o strategie de dezvoltare

Vasile Dâncu spune că România nu va reuși să găsească soluția pentru ieșirea din impas dacă nu-și structurează o strategie clară de dezvoltare pe termen lung.

Să știe concret pe ce resurse se bazează și ce vrea să facă în viitor cu ele. Or noi nu avem așa ceva, nimeni nu a făcut o strategie a României până acum. Pentru că toată clasa politică a fost preocupată doar să câștige alegerile. Acel plan Național de Dezvoltare a României nu reprezintă o strategie națională, ci un plan de compatibilizare cu Europa. Noi nu știm ce vrem să fim peste 20 de ani și cum să ajungem acolo”, spune Dâncu.

El vede această Strategie ca rezultat al muncii de doi-trei ani a unui colectiv de academicieni, girat de politicieni, dar neconfiscat în scop electoral.

Ce stă în calea acestei strategii? Dâncu spune că momentan e criza mondială, dar nici apetența politicienilor nu există: „Acest proiect de strategie s-ar putea face dacă cineva ar fi interesat de viitorul României nu doar ca să câștige alegerile”.

Dâncu admite că la un moment dat România va trebui să se bazeze și pe imigranți, chiar veniți din bazine necompatibile cultural cu noi. După moldovenii veniți de peste Prut și africanii care au studiat în România și au rămas aici, încurajarea imigraţiei va fi o rezolvare, dar nu una fericită.

Din păcate imigrația aduce cu sine conflicte, incompatibilități culturale, delincvență. O migrație masivă poate creea ceea ce s-a întâmplat la Londra, la Paris, suburbiile vor fi populate cu imigranți ai căror copii se vor adapta cel mai greu, și devin o forță în sectorul respectiv. Când societatea se schimbă prea rapid și se produce masiv migrația, apar conflicte. Pentru că nu vorbim de o migrație a oamenilor educați, cu studii superioare, care indiferent unde în lume au o bază comună, vorbim de imigranți care într-o primă facă completează necesarul de forță de muncă în sectoarele de care populația autohtonă se ferește”, spune Dâncu.

Scenariul 3 – Sociologul Mirel Palada: Imigrația controlată și inițiativa privată vor reporni România

Mirel Palada nu crede în intervenția providențială a politicului, ci mai degrabă în imigrația controlată. El spune că e greu de crezut că emigrații noştri se vor mai întoarce acasă, după un număr de ani în care își vor fi făcut peste hotare un rost, casă, familie, copiii lor vor fi asimilați în acele țări, iar ei treptat vor pierde legăturile emoționale cu țara.

Vor rămâne în sufletul lor niște români, așa cum și italienii din America au rămas italieni, vor mânca mici, vor cânta românește, dar și-au făcut viitorul acolo. La 50 și ceva de ani nu-ți mai arde să te muți cu casă cu tot înapoi în țară. Să te muţi pentru ce?”.

Nici în stimularea natalității nu crede Palada, care amintește că niciuna dintre posibilele soluții nu e viabilă:

  • prin bani stimulezi doar populația săracă să facă copii, și în special țiganii
  • prin creșterea nivelului de trai natalitatea nu crește neapărat, pentru că oamenii devin mai hedoniști, mai egoiști, cu cât au mai mulți bani au alte aspirații și nu mai sunt dispuși să facă sacrificiile pe care le implică un copil

Prin urmare, singura cale de a crește „intrările” într-o țară pare imigrația. Palada spune că toate țările au o strategie în acest domeniu: americanii au încurajat imigrația europeană, în detrimentul mexicanilor, pe care nu i-au dorit, vest-europenii au încurajat imigrația din Europa de est, dar au și probleme cu imigrația din lumea arabă, asiatică și africană.

România va avea și ea o astfel de strategie în momentul în care va fi silită să echilibreze balanța demografică între populația activă și cea asistată”, spune Palada.

Aparent România a pierdut startul și în acest context. Singurele bazine demografice din care mai poate primi imigranți România sunt cele incompatibile cultural cu Europa. Palada crede că oamenii care vor dori să vină chiar și în România, așa cum va fi ea, decalată față de restul Europei, vor fi cei din lumea arabă, musulmană, din India, Africa și eventual China. Alungați de sărăcie și de lipsa apei. Pe ultimul loc ar fi Turcia, și lumea slavă din apropierea granițelor din nord-est.

El spune că oamenii nu ar trebui să aștepte prea mult de la clasa politică, pentru că repornirea motorului, chiar și fără cei emigrați, stă în mâinile sectorului privat: „E loc destul pentru inițiative private. Sigur că ar fi bine să fie încurajate de stat, dar chiar și așa se pot crea locuri de muncă pentru populația tânără. Soluția este o dezvoltare fie ignorând clasa politcă, fie în contra ei. Uitați-vă la Belgia, de doi ani nu are guvern, și totuși merge foarte bine”.

Scenariul pentru următorii 10-20 de ani, însă, nu e prea revoluționar, în viziunea lui Mirel Palada. El e aproape sigur că în contextul dezvoltării Uniunii statelor europene, România va ajunge un stat marginal, într-o stare de băltire, precum statele americane din sud. „Sau ca Brăila. Pentru că România va fi un județ al Europei. Brăila a cunoscut cândva o perioadă înfloritoare, când era port. Acum e o tristețe acolo. Așa va fi România. Vom bălti. Băltirea nu înseamnă moarte, dar nici bine nu ne va fi, că nu mai avem motorul”.

Câți au plecat, câți au venit. România ar putea primi 200-300.000 de muncitori străini

 

(Click pe imagine pentru mărire)

Conform datelor Organizației Internaționale pentru Migrație, (OIM) România are 21,2 milioane de locuitori și o rată a migrației de 1,9 la mie înregistrată în perioada 2005-2010. Imigrația în 2010 a fost de doar 0,6%

Migrația românilor în afară s-a petrecut în trei mari etape, după 1989:

– între 1990-1995 – a fost de 3 plecați la mia de locuitori, către Israel, Turcia, Italia, Ungaria și Germania

– între 1996-2001 rata de emigrare a fost de 7 la mia de locuitori, cu destinația Spania, SUA și Canada

– între 2001-2006 s-a înregistrat un val uriaș de emigrare, de 28 de emigrați la mia de locuitori, către Italia (40% din toată forța de muncă migrată), Spania (18%), Germania (5%), Ungaria (5%) și Israel (6%).

România nu este ceea ce se cheamă o țară de destinație pentru imigranți, încă. A devenit mai atractivă după ce a intrat în UE, și a cunoscut în perioada de boom economic o deschidere a pieței muncii, manifestată în special de antreprenorii privați.

Comisia Națională de Prognoză estima în 2010 că pentru 2013-2015 România ar putea primi aproximativ 200.000-300.000 de muncitori străini pe piața muncii. Greu de atins această cifră în condițiile în care Oficiul Român pentru Migrație spunea că la 31 martie 2011 pe teritoriul României se află oficial numai 59.870 de „terți”, o cifră constantă în ultimii ani.

Citeşte şi comentariile a doi jurnalişti, de orientări politice (stânga şi dreapta) asumate:

Costi Rogozanu: Cum îi primim înapoi

Cristian Pătrăşconiu: Imigraţia – lumini şi umbre

Publicat la data de 28.9.2011 .

10 comentarii

  1. O zi obişnuită: 28 Septembrie – “tancuri roz şi bandiţii lui Sisoie” « Politeía
    28.9.2011, 7:39 am

    […] Motorul României duduie afară. Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României. Cifra pare mică raportată la cele 22 de milioane cât ne place să credem că suntem. Dar acești oameni au o însemnătate aparte, după calităţile care le sunt atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. Pe scurt, sunt motorul oricărei economii. Ar fi fost motorul României dacă n-ar fi plecat din țară. De 20 de ani natalitatea scade constant, iar migrația definitivă sau temporară contribuie și ea la scăderea demografică: România se află în situația unei țări văduvite de o bună parte a celui mai productiv segment al populației: cel cuprins între 20 și 50 de ani. Pe termen scurt, încă ne mulțumim cu banii trimiși de „stranieri” familiilor rămase în țară, iar criza menține o piață a muncii destul de contractată. Pe termen mediu şi lung, însă, România trebuie să decidă între puţinele opţiuni: îi încurajează pe emigrați să revină acasă, sau deschide granițele pentru imigranți din alte ţări, urmând modele Spaniei și Italiei, depopulate în anii 50 de migrația masivă peste ocean? Fiecare dintre variante are, însă, problemele ei. Dar această decizie va plăti (sau nu) pensiile peste 20 de ani. Mai multe in Curs de Guvernare. […]

  2. marcello
    28.9.2011, 8:17 am

    Domnule Dancu, ma dezamagiti! Cu asemenea discurs v-ar primi in Lega Nord a lui Bossi de maine. Fiind sociolog ar trebui sa stiti ( si sunt sigur ca stiti) ca din 2 milioane de romani nu au cum sa fie majoritatea hoti. Acestia nici macar nu sunt o minoritate semnificativa. Problema e ca, din munca cinstita, unul care are un salariu normal de muncitor in Italia sau Spania, traieste binisor acolo, dar nu are cum sa adune destul de multi bani pentru a face in cativa ani o mica afacere in Romania. Eventual isi face o casa. Aici ar trebui sa intervina statul, sa garanteze niste credite pentru mici afaceri, sa-si tina o vreme “organele” mai deoparte, sa nu navaleasca din prima zi dupa spaga si multe alte “chestii”.

  3. Romanian dream. Plecatul afară şi întoarcerea acasă « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    28.9.2011, 10:04 am

    […] Cursdeguvernare.ro au deschis tema migraţiei şi imigraţiei. Au un material cu sociologi care văd posibile scenarii inclusiv cu deschiderea graniţelor României, deocamdată extrem de exigentă cu cei care vin din spaţiul non-UE. Mi-au cerut şi mie un text despre migraţia românească. Îl reproduc şi aici: […]

  4. Fluieratorul
    28.9.2011, 9:55 pm

    Nu m-am hotarit care scenariu sa fie mai ok din coltul meu.

    In stare de baltire sintem deja. Eram si inainte de criza. De fapt, in tara asta in care totul este de facut, noi platim de la buget oamenii ca sa nu munceasca cel putin din ’90 incoace. Si astea nu intra la ajutor social. Cazul social e al aceluia care din varii motive nu s-ar descurca neajutat. Statul roman a “ajutat” cu sila milioane de oameni din ’90 incoace ca sa leneveasca si sa nu mai stie nimic, pentru ca statul roman, indiferent cine l-a “pastorit”, a stabilit ca prostii si flaminzii sint mai usor de condus. Statul roman nu vrea nimic, pentru ca n-a fost si nu este in stare sa gestioneze situatiile dinamice, ci numai baltile. Statului roman ii convine ca nu se intimpla nimic, sta calare pe acest nimic, si totul este gestionabil si previzibil. Statul roman s-ar rupe pe el de frica daca lucrurile ar incepe sa se miste.

    Afaceri private? Care ar fi alea, in Romania, altele decit plantatiile de sclavi deschise de straini, unele adevarate tiganii, al caror unic atu este calitatea de “low cost”? Plantatiile n-au scos pe nimeni altcineva din balta decit pe arendasii lor.

  5. Zev
    29.9.2011, 11:27 am

    Dancu are dreptate, intoarcerea emigrantilor nu ar fi de dorit. De dansul. nu de altceca dar multi mai tinem minte ce sleahta a fost instrumentala, si mai este inca sub siglele diverselor partide dar originand din unul singur, in crearea situatiei care ne-a facut sa ne luam lunea in cap. Si poate se lasa cu penal. In plus, daca vin sociologi cu practica de afara, dintre cei de mai sus numai Palada ramane in competitie, ceilalti se apuca de condus taxiuri. Atunci va avea si Dancu posibilitatea sa epateze militienii de la trafic cu ubeprofesionalismul sau de mucava, si sa explice pasagerilor care-i treaba cu strory-tellingul.

  6. Constantin Gheorghe
    3.2.2012, 10:32 am

    Turambar, idiotule! Belgia a avut în ăia doi ani, guvern! Cu puteri limitate, e drept! Dar Belgia are administraţie, mai mult sau mai puţin politizată, care şi-a văzut de treaba ei, pentru că există reguli clare! Nu mai băgaţi oamenilor în cap ideea că doar clasa politică e vinovată! Vi se pare că ideile voastre sunt nişte capodopere? Ce vreţi? Să neteziţi calea unui nou totalitarism? Tâmpiţilor!

  7. Sfârsit de săptămână: 4 februarie / “ cu şatra la Bruxelles” « Politeía
    4.2.2012, 2:29 am

    […] Recensământ 2011: Motorul României duduie afară. Trei sociologi, trei scenarii posibile. Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României. Cifra pare mică raportată la cele 22 de milioane cât ne place să credem că suntem. Dar acești oameni au o însemnătate aparte, după calităţile care le sunt atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. Pe scurt, sunt motorul oricărei economii. Ar fi fost motorul României dacă n-ar fi plecat din țară. De 20 de ani natalitatea scade constant, iar migrația definitivă sau temporară contribuie și ea la scăderea demografică: România se află în situația unei țări văduvite de o bună parte a celui mai productiv segment al populației: cel cuprins între 20 și 50 de ani. Pe termen scurt, încă ne mulțumim cu banii trimiși de „stranieri” familiilor rămase în țară, iar criza menține o piață a muncii destul de contractată. Pe termen mediu şi lung, însă, România trebuie să decidă între puţinele opţiuni: îi încurajează pe emigrați să revină acasă, sau deschide granițele pentru imigranți din alte ţări, urmând modele Spaniei și Italiei, depopulate în anii 50 de migrația masivă peste ocean? Fiecare dintre variante are, însă, problemele ei. Dar această decizie va plăti (sau nu) pensiile peste 20 de ani. Integral pe Curs de Guvernare. […]

  8. George
    22.9.2012, 11:03 pm

    Cica eu fac parte dintre decretei 🙂 Chiar nu m-am gandit niciodata la asta. Da natalitatea o sa reprezinte o problema mare in viitor.

    • Bucur
      11.11.2012, 12:56 pm

      Problema pentru cine? Toate tarile vest-europene au scaderea populatiei si nu se plange nimeni de saracie, din contra sunt acceptati imigranti din restul lumii. Din punctul meu de vedere, problema e *cresterea* populatiei in contextul in care resursele sunt limitate (planeta e rotunda nu plata intinsa la infinit, vezi si “peak-oil” etc.)

  9. Bucur
    11.11.2012, 12:59 pm

    Este ca la somaj, peste 10% este o cifra *mare*, nu mica, asa cum crede autorul fata de cei 2,5-3 milioane de romani care sunt nevoiti sa munceasca in strainatate, pentruca in Romania salariile au un nivel mult prea mic fata de productivitatea muncii in comparatie cu tarile din vest (vezi un alt articol de pe acelasi site).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Două pietre de moară legate de picioarele companiilor românești: Dosarele prețurilor de transfer pentru firmele mici și inexistența unei legi a holdingului

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) solicită cu insistență guvernului să adopte un set de măsuri legislative care să evite pietrele de moară legate de picioarele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Noua metodă de plată a TVA pe achizițiile publice, explicată de ministrul Finanțelor: Modelul italian

Programul de convergență 2017-2020 aprobat vineri de Guvern conține măsura introducerii de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA. Ministrul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret

Președintele PSD Liviu Dragnea anunța săptămâna trecută, la Antena 3, că printre obiectivele deja îndeplinite din programul de guvernare se află lansarea programului PNDL...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5512 lei
4.0714 lei
5.2875 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română

fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id

cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia